Sfaturile unui expert în securitate pentru Nicușor Dan. Care ar trebui să fie prioritățile noului președinte
0Nicușor Dan devine președintele României într-un context strategic dificil, marcat de instabilitate și impredictibilitate regională accentuată și de o fragmentare a consensului pro-occidental, care a definit politica externă și de securitate a țării în ultimele trei decenii, susține politologul Marius Ghincea, expert în securitate la Universitatea ETH din Zurich (Elveția) și la Institutul Universitar European.
În opinia expertului, securitatea și politica externă trebuie și vor fi prioritare, alături de problemele fiscale, care sunt mai degrabă apanajul viitorului prim-ministru. Această prioritate derivă nu doar din atribuțiile directe ale președintelui, ci și din cauza deficitelor semnificative existente pe multiple planuri.
Președintele are patru mari priorități până la începutul toamnei, respectiv septembrie-octombrie 2025:
1. Politica de apărare
Având în vedere contextul strategic actual, președintele trebuie să se concentreze pe elaborarea noii strategii naționale de apărare într-o manieră deschisă, cu o amplă dezbatere publică ce implică nu doar structurile de apărare, explică Marius Ghincea.
„Deși legea prevede prezentarea acesteia în primele șase luni ale mandatului, ar fi ideal ca strategia să fie gata în primele trei luni, cu un accent important pus și pe reformarea și revitalizarea industriei de apărare. În acest sens, Nicușor Dan și consilierul de securitate națională pe care îl va numi ar trebui să renunțe la conceptul de securitate extinsă impus de Klaus Iohannis și George Maior în 2015 și să adopte un concept mai tradițional de securitate națională”, susține expertul în securitate.
Totodată, Marius Ghincea susține că este necesară abandonarea ideii conform căreia strategia națională de apărare, care este în fapt o strategie de securitate națională, ar trebui să devină un fel de „program de guvernare”, abordând teme diverse precum educația, demografia sau cultura.
„În contextul planificării apărării, președintele trebuie să înceapă imediat pregătirile pentru foarte importantul Summit NATO de la Haga, care va avea loc în aproximativ o lună. În cadrul acestuia vor fi clarificate aspectele esențiale legate de prezența forțelor convenționale americane în Europa în următorii ani, având implicații directe asupra planificării apărării României”, explică Marius Ghincea.
2. Politica externă
După ani de apatie și dezinteres manifestat de Palatul Cotroceni, Nicușor Dan trebuie să reclădească fundațiile politicii externe românești, mai susține politologul.
„Este necesară promovarea alocării de resurse adecvate pentru diplomație și pentru instituțiile de planificare strategică a politicii externe. Președintele trebuie să stimuleze implicarea specialiștilor din sistem și a mediului academic pentru dezvoltarea unei noi viziuni, inovatoare și proactive, asupra politicii externe românești. Această viziune trebuie să răspundă percepției generale că România este prea reactivă, lipsită de inițiativă și ambiție, și trebuie să promoveze o politică externă asertivă într-o Europă unită”, precizează Marius Ghincea.
3. Reafirmarea consensului pro-european
Potrivit specialistului, din noiembrie până în prezent am asistat la o fracturare a consensului pro-european și pro-occidental din societatea românească. Dreapta radicală, care continuă să controleze o treime din Parlament și care a obținut 45% din voturile exprimate, a contestat fundamentele consensului de la Snagov, tocmai în anul în care se împlinesc 30 de ani de la semnarea acestui pact, în 1995, de către toate forțele politice importante ale țării.
„Nicușor Dan, în calitate de mediator între stat și societate, trebuie să depună eforturi susținute pentru reafirmarea consensului de la Snagov. El trebuie să recâștige milioanele de români care au susținut viziunea de politică externă propusă de George Simion și să reconstruiască încrederea în tradiția de politică externă post-decembristă a României”, explică Ghincea.
4. Nominalizarea unui nou director SRI și consolidarea unui control civil democratic
Numirea noului director civil al celui mai important serviciu de informații din România este o responsabilitate majoră a președintelui, consideră expertul.
„Nicușor Dan ar trebui să numească un director care înțelege și valorizează importanța controlului civil democratic asupra structurilor de intelligence. Toți președinții anteriori au folosit serviciile ca instrumente proprii de influență și manipulare a scenei politice. Nicușor Dan are oportunitatea să se distanțeze de această practică promovând un model de control civil democratic, bazat pe mecanisme eficiente de checks-and-balances. În acest model, controlul parlamentar și cel judiciar ar trebui să devină instrumente reale de supraveghere și echilibrare a eventualelor tentații de abuz și subordonare politică a serviciilor”, afirmă Marius Ghincea.
Astfel, expertul subliniază că accentul trebuie pus nu doar pe „controlul civil”, ci și pe „controlul democratic” bazat pe checks-and-balances.
În consecință, Marius Ghincea amintește de faptul că „Nicușor Dan preia președinția într-un context intern extrem de complicat, dar, cu onestitate și o alegere atentă a echipei care îl înconjoară, poate să producă schimbări pozitive semnificative”.
Peste 11,6 milioane de români au votat duminică, 18 mai, pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani.
După numărarea tuturor voturilor, Nicușor Dan înregistrează 53,60%, iar George Simion 46,40%. Diferența dintre cei doi este de 829.589 de voturi.
În ţară, Nicuşor Dan conduce cu 55,16%, obţinând 5.445.052 de voturi. Are cu peste un milion de voturi mai mult decât contracandidatul său, George Simion.
În diaspora, liderul AUR s-a clasat pe primul loc, cu 55,86%, respectiv 912.553 voturi, adică 191.557 de voturi în plus față de contracaandidatul său.
Se încarcă comentariile...
