New York Times: un naționalist MAGA candidează la președinția României

Publicația New York Times a scris despre George Simion, care pare bine poziționat pentru a fi ales în funcția de președinte, „în mare parte simbolică”. Însă discursul său privind „unirea” țării cu oameni și pământuri din alte națiuni „i-a înfuriat pe vecini”.

George Simion/FOTO: AFP

New York Times (NYT) scrie că liderul AUR, un naționalist care pare bine plasat pentru a câștiga alegerile prezidențiale din România de duminică, 18 mai, a promis să „facă România măreață din nou” și s-a descris drept un „candidat pe biletul MAGA” al președintelui Trump.

Simion a petrecut ani pentru a mobiliza sprijin pentru ideea că România ar trebui să fie „unită” cu vecinul său vorbitor de limbă română, Moldova, și, de asemenea, cu bucăți din Ucraina, locuite de etnici români.

Acest obiectiv, despre care a vorbit mai puțin în campania electorală din ultimele săptămâni, are puține șanse să fie realizat, dar cu siguranță îi va înfuria și mai mult pe vecinii țării sale, scrie publicația citată. Președinția României este în mare parte simbolică, dar are un cuvânt de spus în afacerile externe, mai arată New York Times.

„România a fost răpită”, a declarat el săptămâna trecută într-o dezbatere cu Nicușor Dan, 55 de ani, primarul centrist al capitalei României, București, rivalul său în turul doi al scrutinului de duminică.

Referindu-se la fosta republică sovietică Moldova, el a declarat că aceasta ar trebui să fuzioneze cu România, deoarece nu are sens să existe „două state cu o populație majoritar românească”.

Moldova, care a făcut parte din România până când Stalin a anexat-o în 1940, a impus o interdicție de călătorie lui Simion, declarându-l „indezirabil”. Ucraina a interzis, de asemenea, accesul lui Simion, acuzându-l de „activități anti-ucrainene sistematice” care „încalcă suveranitatea statului și integritatea teritorială”, scrie publicația americană.

Serviciul de securitate al Ucrainei a declarat anul trecut că „ideologia sa unionistă pune la îndoială legitimitatea frontierelor de stat ale Ucrainei”.

Dacă va fi ales președinte, Simion a declarat, săptămâna trecută, că prima sa vizită de stat va fi în Moldova, în ciuda interdicției de intrare. De asemenea, el s-a angajat să viziteze Cernăuți, o regiune a Ucrainei despre care crede că ar trebui să facă parte din România. Nu este clar dacă vreuna dintre cele două țări îl va lăsa să intre.

Întrebat într-un interviu recent dacă dorește ca România să urmeze exemplul Marii Britanii și să iasă din Uniunea Europeană, dl Simion a răspuns: „Bineînțeles că nu, și este cert că, în situația internațională actuală, nicio țară nu mai este autosuficientă”.

De asemenea, el și-a exprimat sprijinul ferm pentru NATO, care are aproape 5.000 de soldați în România și o instalație radar sofisticată controlată de americani, parte a rețelei americane de apărare antirachetă pe care Rusia o consideră o amenințare.

Avioanele de război ale Statelor Unite și ale altor țări NATO folosesc o bază aeriană imensă, recent extinsă, în România, în apropierea Mării Negre, ca parte a eforturilor sporite ale alianței de a-și apăra flancul estic, de când Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Sprijinul lui Simion pentru NATO l-a diferențiat de Călin Georgescu, un ultranaționalist excentric și fost membru al partidului lui Simion, care a uimit clasa politică din România în noiembrie, câștigând primul tur inițial al alegerilor prezidențiale, mai scrie NYT.

În decembrie, Curtea Constituțională a anulat acest vot, invocând nereguli și o posibilă, dar nedovedită, ingerință rusă. În martie, comisia electorală a României i-a interzis lui Georgescu să participe la reluarea alegerilor din această lună.

Acest lucru i-a deschis calea lui Simion, care, de asemenea, a candidat la alegerile anulate, dar a obținut un rezultat slab, terminând pe locul patru, pentru a apărea ca cel mai puternic candidat al dreptei naționaliste.

Simion a denunțat în repetate rânduri decizia instanței de a anula victoria lui Georgescu din primul tur ca fiind un atac la adresa democrației din partea elitelor înrădăcinate, mobilizând sprijinul românilor care consideră că sistemul este stricat.

Membrii comisiei electorale care l-au exclus pe Georgescu, le-a spus Simion susținătorilor, „ar trebui jupuiți de vii în mod public” pentru că au transformat România într-o „dictatură”, amintește publicația americană.

Spre deosebire de Georgescu - și de președintele Trump - Simion nu și-a exprimat nicio simpatie pentru președintele rus Vladimir Putin. Săptămâna trecută, el a declarat că Putin „trebuie, desigur, arestat pentru crime de război”. El a negat în mod repetat că ar avea opinii pro-ruse, descriindu-se drept „cel mai rusofob președinte de partid din România”.

Înființat în 2019, partidul lui Simion, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a fost inițial respins ca o adunare de naționaliști. Dar partidul a câștigat tracțiune în timpul pandemiei Covid dezlănțuind împotriva restricțiilor impuse de guvern și denunțând vaccinurile.

În căutarea președinției, Simion a atenuat mesajul beligerant, adesea xenofob, care a dominat începutul carierei sale de personalitate publică, care a început cu implicarea în grupuri de fani naționaliști de fotbal cunoscute sub numele de ultras, încheie NYT.