Analiză Momente-cheie din istoria alegerilor prezidențiale din România
0Cursele electorale pentru șefia statului au fost marcate de fiecare data de momente care au reușit să schimbe cursul alegerilor, de la întâlnirea în miez de noapte a lui Mircea Geoană la întrebarea adresată de Emil Constantinescu contacandidatului său – „Credeți în Dumnezeu?”. Scurtul istoric al alegerilor libere pentru șeful statului arată că atât tendința de vot, cât și cursa prezidențială, pot fi influențate de diferiți factori.
Românii și-au ales din 2004 la fiecare cinci ani președintele. Mandatele anterioare au fost de 4 și de 2 ani. Însă o modificare a Constituției a adus președintele la un mandat de 5 ani, cu posibilitatea de a fi reales în funcție o singură data, chiar și consecutiv. Astfel, după Revoluție, România a ajuns la un număr de 4 șefi de stat aleși.
Istoria alegerilor prezidențiale este una scurtă, dar stufoasă în detalii, marcată de momente cu prezență masivă la urne sau situații în care românii și-au schimbat direcția de vot pe ultima sută de metri.
Transformarea FSN
În urmă cu 35 de ani aveau loc în România primele alegeri prezidențiale libere din istoria țării, adică primul exercițiu democratic pentru un popor care trăise 45 de ani în comunism, iar Ion Iliescu era președintele Frontului Salvării Naționale, organismul însărcinat să asigure buna desfășurare a alegerilor din România.
Partidele istorice PNL, PNȚ și PDSR se reînființau, context în care și FSN s-a transformat în partid politic, Ion Iliescu contracandidându-i pe Ion Rațiu (PNȚCD) și pe Radu Câmpeanu (PNL).
Mișcarea a provocat proteste de amploare. În ciuda acestora, scrutinul de pe 30 mai 1990 a adus cea mai mare prezență la vot din istoria României, 86% din populația cu drept s-a prezentat la urne, iar Ion Iliescu a câștigat votul cu votul a nu mai puțin de 12 milioane de români.
Ziua votului la primul scrutin prezidențial a fost organizată în a șasea duminică de după cea de Paște, cunoscută în calendarul ortodox drept „Duminica Orbului”.
Agentul electoral
În 1992, Ion Iliescu (FDSN) mai câștiga un mandat cu peste 3 milioane de voturi în plus față de contracandidatul său de la acel moment, Emil Constantinescu (CDR), un candidat mai puțin cunoscut.
Tot în 1992, Michael Jackson ajungea la București pentru un concert organizat exact între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale. Ion Iliescu s-a afișat alături de vedetă, iar impresarul care l-a adus pe cântăreţul american în România le-a mulțumit public lui Ion Iliescu și lui Adrian Năstase la finalul concertului.
„Credeți în Dumnezeu?”
În 1996, Ion Iliescu avea să piardă pentru prima dată alegerile. După ce a condus în primul tur cu 4 procente peste contracandidatul său, Iliescu a pierdut în turul II, cu aproape 9 procente distanță față de Emil Constantinescu.
Soarta prezidențialelor a fost pecetluită de o întrebare lansată de Constantinescu în cadrul unei dezbateri televizate: „Domnule Iliescu, credeţi în Dumnezeu?“. Liderul PDSR a ocolit un răspuns tranşant, concluzia lui Constantinescu fiind una și mai încărcată: „Aţi declarat că sunteţi liber-cugetător. Asta înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu“.
Abandonul președintelui
Emil Constantinescu s-a declarat înfrânt de sistem şi a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat. De altfel, anunțul său i-a luat pe neașteptate inclusiv pe membrii echipei sale, pentru că, așa cum își amintea politologul Alina Mungiu, „Nu s-a sfătuit cu nimeni”.
Această alegere a împărțit votul de dreapta între Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu și a dus electoratul în direcția lui Corneliu Vadim Tudor, un candidat cu discurs agresiv, care nu s-a sfiit să declare că ţara nu mai poate fi condusă decât cu mitraliera. În timpul campaniei, Corneliu Vadim Tudor a proclamat și sfârşitul mafiei care a jefuit România și l-a acuzat pe Constantinescu că ar fi avut o aventură cu actriţa Rona Hartner, poveste care a monopolizat dezbaterile, însă s-a dovedit ulterior a fi o înscenare.
Perioada dintre cele două tururi de scrutin au adus o mobilizare masivă în sprijinul lui Ion Iliescu și împotriva candidatului PRM. Astfel, Iliescu a câștigat turul II pe 10 decembrie 2000, cu 66,8%.
Schimbarea candidatului, momentul „Dragă Stolo”
Momentul care a marcat cursa electorală din 2004 a fost schimbarea candidatului susținut de dreapta. În cadrul unei conferințe de presă din 2004, Theodor Stolojan anunța că starea sa de sănătate nu îi mai permite să continue. Ștafeta a fost preluată de Traian Băsescu, care tocmai preluase și PD de la Petre Roman și câștigase primăria Capitalei. Cel care avea să ajungă președinte a izbucnit în lacrimi în mijlocul conferinței și i s-a adresat liberalului: „Dragă, Stolo”. Cuvintele sale au rămas în memoria publică.
Tot atunci, UDMR a decis să-l sprijine pe Băsescu după un gest care a venit de la Ion Iliescu. Fostul președinte l-a grațiat pe liderul minerilor Miron Cozma, printr-un decret. Lista de grațiați era mai lungă, astfel că nu a fost contrasemnat de premierul Adrian Năstase. Izbucnirea scandalului l-a făcut pe Iliescu să revoce decretul, lucru care însă s-a dovedit a fi ilegal.
În cadrul luptei electorale din turul II împotriva lui Adrian Năstase, Traian Băsescu a întrebat retoric :„ce blestem pe poporul ăsta de a ajuns, până la urmă, să aleagă între doi foști comuniști?”. La scrutinul de pe 28 noiembrie 2004, Traian Băsescu a reușit să recupereze procente, câștigând lupta cu 51,23%, față de procentul de 48,77% obținut de Adrian Năstase. În turul I, Năstase conducea la o diferență de 7 procente.
Vizita în miez de noapte
Alegerile din 2009 au fost câștigate de Traian Băsescu la o distanță mică față de contracandidatul său de la acel moment (50,33% vs 49,67%), după ce a dezvăluit în mijlocul dezbaterii vizita lui Mircea Geoană la Sorin Ovidiu Vîntu în seara de dinainte.
Mircea Geoană nu își informase echipa, astfel că nici măcar nu a putut fi pregătit pentru un astfel de deznodământ. Luat prin surprindere de întrebare, a confirmat întâlnirea, însă nu a avut o explicație care să mulțumească opinia publică. A încercat o revenire ulterioară, acuzând că Băsescu avea întrebările la dezbaterea electorală, însă scrutinul a fost câștigat de Traian Băsescu.
Revolta diasporei
În 2014, PNL a venit cu un candidat mai nou în politica mare, pe care a mai încercat să îl impună ca premier, însă s-a lovit de refuzul lui Traian Băsescu. Absența sa la centru i-a adus însă noroc în finala prezidențială, contra unui candidat PSD cunoscut de public și erodat deja la Palatul Victoria chiar în poziția de premier.
Atât elementul de noutate, cât și cozile imense de la urne l-au ajutat pe Klaus Iohannis și i-a provocat pe alegătorii din diaspora să se revolte. Astfel, după ce a intrat pe locul doi în cel de-al doilea tur, Klaus Iohannis a reușit să recupereze voturi, continuând lanțul de candidați care și-au învins contracandidatul în cursa finală de pe o astfel de poziție. De la o diferență de 10 procente în urma lui Victor Ponta, Iohannis a reușit să obțină 54,43%, față de scorul obținut de fostul premier, 45,57%, adică un milion de voturi în plus.
Cel mai așteptat rezultat
Cea de-a doua victorie bifată de fostul șef de stat în cursa prezidențială a fost împotriva primei femei înscrise în turul II, candidata și șefa PSD Viorica Dăncilă. Cursa electorală dintre cei doi a fost prima care nu a adus o dezbatere prezidențială televizată și nu a produs emoții pentru dreapta.
Candidata PSD, Viorica Dăncilă, a ajuns în fruntea Guvernului fiind impusă de Liviu Dragnea, fostul șef PSD. Ea a fost cea de-a doua propunere înaintată președintelui Klaus Iohannis. Refuzul ar fi putut duce la dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate. Dăncilă a ajuns ulterior în fruntea PSD, după arestarea lui Liviu Dragnea cu numai câteva luni înainte de alegeri. Până la acel moment, premierul Viorica Dăncilă a susținut că a fost controlată și sabotată de fostul președinte PSD.
În noiembrie 2019 a pierdut în fața lui Klaus Iohannis în ambele tururi de scrutin, cel din urmă la o diferență de 3 milioane de votanți.
Un scrutin anulat
Alegerile din 2025 au loc după anularea scrutinului de pe 24 noiembrie 2024, ca urmare a unor suspiciuni privind ingerințe străine în procesul de vot și cu privire la încălcarea legii electorale de către candidatul clasat atunci pe primul loc, Călin Georgescu, care a declarat zero cheltuieli în campanie. Pe locul doi s-a clasat fosta șefă și candidată USR, Elena Lasconi, care ulterior, la primul scrutin organizat în mai 2025, a ratat intrarea în cursa finală, fiind îndepărtată de partid pentru susținerea candidatului independent Nicușor Dan.
Fără o dezbatere electorală între cei doi candidați, votul pentru turul II a început în diaspora pentru a fi oprit la numai câteva ore, după decizia de anulare dată de Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie.
Se încarcă comentariile...
