Analiză De ce generează alegerile prezidențiale cea mai multă emoție: „Nu va câștiga unul sau celălalt, ci va pierde unul sau celălalt”
0Alegerile prezidențiale sunt diferite de alte scrutine pentru cǎ votul pentru culoarea politica se transforma în unul emoțional. Actuala divizare are însă rădăcini mai adânci în societatea românească, punctează experții.
Alegerile pentru președintele României au fost mereu marcate de scindări în societate, mai ales pentru cǎ scrutinul final aduce adesea două personaje în opoziție la un scor strâns. Experții avertizează însă că actuala cursă prezidențială pare a fi unul dintre cele mai tensionate momente din istoria alegerilor libere din România.
Cursa prezidențială, urmată de un eșec, nu de o victorie
Principală diferențǎ care separă alegerile prezidențiale de alte tipuri de scrutin este, potrivit expertului în comunicare publică Radu Delicote, votul pe criterii emoționale: „Poți să votezi de oriunde. (…) Deci listele suplimentare, și în speță diaspora, sunt mult mai importante. Lumea votează practic la prezidențiale cam cum se votează la primărie. Evident, cu anumite elemente diferite, pentru că, de fapt, votezi pe criterii emoționale omul, nu votezi pe criterii raționale lista sau un program de guvernare. Campanie prezidențială în România este regina tuturor campaniilor, pentru că în alegerile prezidențiale se înregistrează cea mai mare prezență la vot”.
Astfel, Radu Delicote punctează că actuala tensiune dintre cele două tabere ale candidaților se explică prin nevoile oamenilor. „E nevoia de acceptare, dacă ești parte dintr-o comunitate cu care te identifici, care are un set de valori, principii cu care tu rezonezi, frica, pentru că poți să fii paria în societatea respectivă și inclusiv poate nevoia de validare. Prin faptul că tu votezi pe unul sau pe celălalt, simți sau crezi că este un lucru vădit bun. Deci o combinație din astea amestecate între cele trei, poate și altele să fie, dar astea trei sunt principale, duc, de fapt, în mediul extrem de acid în care este social media astăzi, la ceea ce vedem. Deci la manifestarea asta de supărare, de nemulțumire, pe alocuri, de ură, pe alocuri chiar violență verbal în rândul indivizilor. Practic, tu crezi că dacă cel de lângă tine nu votează sau nu crede cum crezi tu, automat tu ajungi în pericol. Iar pe aceste tipologii de psihologie, evident că se bazează fiecare dintre cele două tabere atunci când își construiesc mesaje”, subliniază Radu Delicote, pentru „Adevărul”.
„Nu poți să zici că va câștiga luni dimineață Nicușor Dan sau George Simion”- Radu Delicote, expert în comunicare publică
„Vedem deja, campania de acum nu o să fie o victorie. Din punctul meu de vedere, nu va câștiga unul sau celălalt, ci va pierde unul sau celălalt. Nu poți să zici că va câștiga luni dimineață Nicușor Dan sau George Simion, ci efectiv va fi pierde Nicușor Dan sau George Simion. Pentru că s-a ajuns atât de departe cu emoționalul, atât de irațional, încât deja nu mai poți să mai ai un element de construcție, mesaje pozitive nu mai sunt și ești expus doar la chestiuni negative”, mai subliniază Radu Delicote.
Explicațiile unui psiholog
Psihologul Mihai Copăceanu este de părere că actuala campanie este în mod categoric în mediul online cea mai tensionată, virulentă și agresivă din ultimii ani: „A explodat utilizarea platformelor de socializare. În urmă cu 4 ani TikTok-ul nu era un instrument folosit de utilizatori pentru politică, nici pentru informare sau dezinformare. De asemenea, nici Instagram nu era atât de popular. Faptul că în mediul online avem mulți mai mulți utilizatori decât în 2019, avem și mult mai multă agresivitate, ură, amenințări, limbaj vulgar și incitare la ură și agresivitate. Iar această activitate online influențează și activitatea în mediul fizic a cetățenilor, mai ales în cazurile de dezinformare, demagogie și propagandă mincinoasă”.
Totuși, explicațiile pentru divizarea agresivă din prezent sunt numeroase: „Susținătorii și apărătorii unui candidat reacționează agresiv când simt că ceea ce ei afirmă și susțin este contrazis, când simt că nu primesc aprobare unanimă, ceea ce îi face pe cei mai mulți incapabili de dialog și de respect reciproc. Cu alte cuvinte, simpla contrazicere duce la atitudini de atac și furie. O altă explicație este dată de teama de eșec electoral, teama de a pierde și în acest caz reacțiile sunt de apărare, prin orice mijloace. În final, a treia explicație a tensiunii și a agresivității din societate și preponderent din mediul online, este una mult mai complexă care are legătură cu absența unei culturi a dialogului și a argumentării în țara noastră. Candidații au avut o singură participare la dezbatere electorală, în care s-a dialogat și s-a argumentat foarte puțin”.
„Este obligatoriu să ascultăm mai multe opinii și argumente, mai ales cele care sunt contrare opțiunii noastre”- Mihai Copceanu, psiholog
Potrivit psihologului, societatea romanescă nu are exercițiul și practica dialogului, pe nicio temă, cu atât mai mult pe subiecte politice. „Aceasta ar fi o parte esențială a soluției: să ne învățăm și să ne educăm de mici copiii, de la grădiniță cum să dialogheze și să accepte diversitatea de opinie și de opțiune, inclusiv politică. Cum să mă simt în siguranță lângă o persoană care nu este de acord cu ceea ce eu gândesc. Cum să nu mă supăr dacă cineva mă contrazice, cum să răspund politicos și să-mi pun eu îndoieli cu privire la ceea ce cred sau am afirmat sau în final cum să recunosc dacă am greșit. (…) Ce avem astăzi? Avem mult mai mulți cetățeni care votează fiind manipulați și dezinformați, exclusiv prin mediul online. Cred că este obligatoriu să avem mai multă responsabilitate în acest drept democratic și să ascultăm mai multe opinii și argumente, mai ales cele care sunt contrare opțiunii noastre”, concluzionează Mihai Copăceanu.
Moștenirea comunismului
Expertul în comunicare publică Dumitru Borțun subliniază că actuala divizare a societății este cauzată și de faptul cǎ nu avem o culturǎ politicǎ: "E o luptă la nivelul psihologiei politice, nu la nivelul culturii politice. Cultura politică înseamnă valori, înseamnă concepte, înseamnă principii. Nu avem așa ceva. Avem afirmații tranșante și de-o parte și de alta. Avem pretenția că ne aflăm în posesia adevărului, și de-o parte și de alta. Avem emoții puternice, convingeri puternice. Toate lucrurile astea țin de psihologie, nu de cultură”.
Absența culturii politice este cel mai mare rău pe care l-am moștenit de la Ceaușescu - Dumitru Borțun, expert în comunicare publică
„Absența culturii politice este cel mai mare rău pe care l-am moștenit de la Ceaușescu. Am moștenit multe rele. Dar acestea sunt cel mai mare rău. Că nu s-a făcut o educație politică autentică. S-a făcut o propagandă a partidului conducător. Nu s-a format o gândire politică a poporului român. Și avem astfel un handicap-uri în ambele părți. De aceea are loc această divizare oribilă. Și fiecare se crede superior celuilalt”, mai puntează Dumitru Borțun.
Rezolvarea este departe, considerǎ Borțun: „Tot frontul educațional trebuie cooptat spre o gândire de tip modern. Adică gândire critică, argumente raționale, respect pentru fapte, pentru realitatea obiectivă. Toate lucrurile astea care nu se fac nici în școală, nici în altă parte”.
Se încarcă comentariile...
