Cum poate fi oprit „prietenul lui Putin” din România. Pericolul victoriei extremei drepte, analizat de Evropeiska Pravda
0România ar putea deveni următorul stat din Europa Centrală și de Est care alunecă spre iliberalism, după Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia lui Robert Fico. Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai a alimentat această îngrijorare: liderul formațiunii ultranaționaliste AUR, George Simion, a obținut un rezultat neașteptat de mare:40,96%.
Un scor care-l plasează cu un avantaj considerabil în fața rivalului său din turul doi, programat pe 18 mai: Nicușor Dan, actual primar al Capitalei, candidat independent, susținut informal de o parte a electoratului proeuropean. Cu doar 20,99% din voturi în primul tur, Dan are o misiune extrem de dificilă în fața unui adversar aflat în ascensiune continuă și care beneficiază de un val de antipatie față de elita politică tradițională. De aceea este practic imposibil de prezis rezultatul celei de-a doua runde, iar singurul lucru cert este că următoarele săptămâni vor fi foarte firebinți în România, scrie publicația ucraineana Evropeiska Pravda.
Va deveni România un alt obstacol (alături de Ungaria și Slovacia) pe parcursul european al Ucrainei?
Această probabilitate este foarte mare, mai ales după primul tur al alegerilor prezidențiale din vecinii noștri, care a avut loc pe 4 mai și care a fost câștigat de George Simion, liderul partidului de extremă dreapta AUR, un politician care, printre altele, are statut de persona non grata atât în Ucraina, cât și în Moldova.
George Simion este deja cunoscut în regiune: declarat persona non grata în Ucraina și Moldova, el s-a remarcat prin discursuri suveraniste și printr-o retorică anti-UE mascată în apeluri la „demnitate națională”. A fost capabil să capitalizeze frustrarea unei părți importante a societății, obosite de promisiunile neîmplinite ale partidelor de guvernare și de lipsa unei perspective clare privind viitorul economic și social al țării.
Ce factori ar putea influența rezultatul electoral? Și ce poate asigura victoria pro-occidentalului Nicușor Dan? Vor duce alegerile prezidențiale la dizolvarea parlamentului? Și ce riscuri ar trebui să ia în considerare Ucraina acum?
Serhi Herasimciuk, director executiv adjunct al Consiliului de politică externă „Ukrainian Prism”, a explicat pentru Evropeiska Pravda.
Rezultatele primului tur au fost atât mai proaste, cât și mai bune decât ne așteptam.
Mai rău, pentru că George Simion nu numai că a câștigat primul tur, dar a înregistrat și un rezultat foarte ridicat. Majoritatea sondajelor anterioare îl dădeau în jur de 30% în primul tur. Iar această predicție avea o oarecare bază, având în vedere rezultatele radicalilor de dreapta la recentele alegeri parlamentare.
Cu toate acestea, Simion a primit mult mai mult - 40%. Cu acest rezultat, adversarului său îi va fi foarte greu în turul al doilea.
În schimb, rezultatul primului tur a fost mai bun decât se aștepta, având în vedere că exista un risc foarte mare ca Nicusor Dan să nu ajungă în turul al doilea. La urma urmei, atât tabăra pro-europeană, cât și cea suveranistă lucrau împotriva sa.
Cu toate acestea, într-o luptă dramatică, deși cu un avantaj minim, Dan a ajuns totuși în turul al doilea. Ca să fie clar, dacă candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu (care s-a clasat pe locul al treilea cu 20,13%), ar fi ajuns în turul al doilea, având în vedere avansul lui Simion, nu ar fi existat nicio șansă de a-l învinge.
La urma urmei, Antonescu este un reprezentant al vechii guvernări. Evident, el nu ar fi un personaj în jurul căruia toată lumea ar fi gata să se unească ca garant al parcursului european.
În consecință, o parte semnificativă a alegătorilor atât ai lui Dan, cât și ai Elenei Lascona ar refuza să-l voteze (2,68% dintre alegători au votat-o pe ea).
Așadar, mai există șanse, deși va fi foarte dificil și fiecare vot va valora greutatea sa în aur.
Pur matematic, voturile pentru „candidații pro-occidentali” constituie o majoritate. Totuși, nu totul este atât de simplu.
Merită să presupunem că o parte dintre alegătorii lui Victor Ponta ( a primit 13,05%) și chiar o parte dintre alegătorii lui Crin Antonescu vor vota pentru Simion. La urma urmei, pentru ei, Dan, care nu provine din forțele politice tradiționale, este un candidat antisistem și, prin urmare, imprevizibil și inacceptabil.
Desigur, aceasta este o parte mai mică a votanților, dar având în vedere avantajul lui Simeon, acesta s-ar putea dovedi a fi un factor decisiv. Și acesta este un semnal de alarmă foarte puternic care stabilește un standard foarte ridicat pentru Nicușor Dan în turul doi.
Totuși, mai are o șansă să câștige. În primul rând, pentru că prezența la vot în primul tur a fost de 53,2%. Acesta este, în principiu, un rezultat ridicat, dar există încă o oportunitate pentru o mobilizare suplimentară, deși nu va fi ușor.
De aceea, România se confruntă cu un al doilea tur foarte dramatic.
Ingredientele succesului extremei drepte
În alegerile actuale, 3,86 milioane de alegători au votat pentru George Simion. Acesta a fost mai mult decât numărul total de voturi exprimate pentru Simion și Călin Georgescu în primul tur anulat din 2024.
De ce s-a întâmplat acest lucru? Evident, intrăm aici pe tărâmul speculațiilor, dar cred că mai mulți factori au jucat un rol.
Primul factor este că radicalii de dreapta au simțit că victoria este posibilă.
Adică, anul trecut a fost un vot aleatoriu și, de fapt, puțini oameni credeau că statul profund românesc va lăsa să treacă un astfel de candidat. Și, în cele din urmă, aceste așteptări au fost justificate, deoarece statul profund l-a împiedicat pe Georgescu să câștige, iar rezultatele alegerilor din 2024 au fost anulate.
Totuși, la alegerile din acest an, a existat sentimentul că statul nu era la fel de puternic, iar coaliția guvernamentală nu mai controla pe deplin toate procesele politice din țară.
Așadar, a apărut încrederea în posibilitatea victoriei - și acesta a fost primul factor care i-a permis lui Simion să-și îmbunătățească rezultatele.
Al doilea factor este că echipa lui Simion și-a dat seama că era necesar să colaboreze mai intens cu diaspora, deoarece oamenii din străinătate sunt gata să voteze pentru radicalii de dreapta. Și vedem rezultatul acestei munci – rate de vot foarte mari în diaspora, iar Simion câștigă în străinătate.
Și, în final, putem presupune influența factorului american.
La alegerile anterioare, prezența americană nu a fost deloc sesizabilă. Nimeni nu știa ce candidat susțineau americanii, cu cine erau dispuși să colaboreze.
În aceste alegeri, americanii aveau cel puțin doi favoriți: George Simion și Victor Ponta.
Echipa lui Trump a criticat activ retragerea lui Călin Georgescu din alegeri.
Și asta funcționează automat în favoarea lui Simion, care se poziționează ca succesor al lui Georgescu.
În plus, chiar înainte de alegeri, SUA a anulat călătoriile fără vize pentru cetățenii români. Această poveste a fost imediat instrumentalizată de Simion, care a asigurat că, dacă va câștiga, va ajunge la o înțelegere cu americanii și va reveni la regimul fără vize. Și unii alegători au crezut asta - că el era președintele capabil să vorbească cu Trump și să rezolve această problemă.
În ceea ce-l privește pe Victor Ponta, semnalele erau că acesta a avut întâlniri cu Donald Trump Jr. la Sofia. Și în plus, ulterior i-a organizat întâlniri la București.
La ce să ne așteptăm?
Al doilea eșec consecutiv (alături de alegerile anulate din 2024) al unui candidat pro-guvernamental nu este încă înfrângerea definitivă a actualei coaliții.
Totuși, se poate spune deja că statul român și-a pierdut unitatea.
Anterior, am văzut că toți actorii cheie din politica românească susțineau de obicei coaliția de guvernare, fie că era vorba de național-liberali sau social-democrați, și se bazau pe stabilitate.
Acum se pare că politicienii români încearcă să se adapteze la o nouă tendință – popularitatea tot mai mare a radicalilor de dreapta.
Și unii reprezentanți ai statului au decis că ar putea ajunge la o înțelegere cu Simion și să își păstreze puterea.
Mai ales că Simion demonstrase anterior loialitate față de guvern , jucând rolul unei opoziții care știe unde să critice și unde nu. Și, în consecință, există speranță că Simeon va putea fi controlat chiar și în funcția prezidențială.
Totuși, acesta este un pariu periculos, deoarece Simion a devenit acum interesant atât pentru Moscova, cât și pentru Washington, precum și pentru numeroase mișcări radicale de dreapta din Europa. Și, prin urmare, va avea acum ambiții mult mai mari și va fi mai puțin controlat.
Cu alte cuvinte, dacă hrănești monstrul, fii pregătit ca într-o zi să te devoreze și pe tine.
Președintele României are atribuții în probleme de securitate națională, politică externă și afaceri europene.
Prin urmare, este evident că, dacă Simion va ajunge președinte, consecința va fi o schimbare în dinamica relațiilor dintre București și Bruxelles.
Acum, Bucureștiul este sensibil la orice dorințe ale Bruxelles-ului, iar acest lucru a dus deja la intrarea în spațiul Schengen, iar în plus, românii speră să adere la zona euro.
Cu toate acestea, sub Simeon, relațiile cu UE sunt pe cale să înghețe. În același timp, el subliniază că nu este rusofil, dar este evident că o astfel de politică va face jocul Federației Ruse.
Dar asta nu e tot. Simion a declarat în timpul campaniei că vrea să-l readucă la putere pe Georgescu, despre care consideră că a fost descalificat pe nedrept. De exemplu, în funcția de prim-ministru.
Dar pentru aceasta, parlamentul trebuie repornit.
Adică, înțelegerea dintre președinte și guvern ar trebui să ducă la alegeri parlamentare anticipate, unde radicalii speră să-și îmbunătățească rezultatele. Și este evident că, având în vedere rezultatele actuale, au un asemenea potențial.
De ce este posibil acest scenariu? În primul rând, din cauza înfrângerii suferite de candidatul actualei guvernări, care a ocupat doar locul trei în alegerile prezidențiale.
Aici putem spune că decizia de anulare a rezultatelor alegerilor din 2024 s-a dovedit a fi extrem de neinspirată pentru autoritățile române.
În primul rând, Elena Lasconi, care a ajuns în turul al doilea anul trecut în fața candidaților pro-guvernamentali, avea șanse mai mari să-l învingă pe Călin Georgescu în turul al doilea decât are acum Dan cu Simion.
Și dacă Dan câștigă acum, se va datora unei prezențe la vot fără precedent. Adică, dacă Dan câștigă, va primi un mandat de încredere mai mare decât actuala coaliție. Și asta poate fi o mare problemă pentru ea.
Ca să nu mai vorbim de faptul că Lasconi este o politiciană mai puțin experimentată și că autorităților le-ar fi mai ușor să o imobilizeze decât pe Dan, scrie Evropeiska Pravda.
O victorie problematică
Dacă Simion va câștiga și turul doi, România ar putea schimba nu doar tonul relației sale cu Bruxellesul, ci și poziționarea în raport cu Ucraina. Liderul AUR a declarat în repetate rânduri că ajutorul oferit Kievului trebuie „reevaluat”, un mesaj care, deși ambalat într-o formă prudentă, poate fi interpretat ca favorabil Moscovei. În plus, el este perceput în cercuri diplomatice drept un simpatizant al axei conservatoare care gravitează în jurul fostului președinte american Donald Trump.
Chiar dacă atribuțiile președintelui român sunt limitate pe plan intern, acesta are un cuvânt greu de spus în politica externă, apărare și numirea premierului. Într-un scenariu în care Simion ajunge la Cotroceni, iar actuala coaliție de guvernare rămâne în funcție, România s-ar putea confrunta cu o criză instituțională majoră. Nu este exclusă nici convocarea de alegeri anticipate — o posibilitate evocată chiar de Simion în timpul campaniei, cu scopul declarat de a-l impune ca prim-ministru pe Călin Georgescu, alt nume controversat din spectrul radical.
Electoratul proeuropean — între mobilizare și derută
Pentru tabăra proeuropeană, opțiunile sunt puține, iar timpul — limitat. Matematic, voturile candidaților moderați ar putea asigura o majoritate în turul doi. Dar în realitate, o parte a alegătorilor dezamăgiți ar putea să nu se prezinte la urne sau chiar să-l susțină pe Simion ca un gest de revoltă împotriva sistemului.
Votul din diaspora, în mod tradițional favorabil dreptei, a fost în aceste alegeri dominat de AUR — un semnal clar că polarizarea atinge inclusiv comunitățile din afara granițelor. Simion a știut să capitalizeze pe nemulțumirile provocate de retragerea accesului la programul Visa Waiver din partea SUA, promițând că, în calitate de președinte, va negocia direct cu administrația Trump pentru a restabili acest drept.
Un test pentru democrația românească — și pentru vecini
România se află în fața unei alegeri cu ecouri regionale. O eventuală victorie a lui Simion va fi privită cu îngrijorare la Bruxelles, la Kiev și la Chișinău. Tradițional, primul drum al noului președinte român este în Republica Moldova — iar în cazul unei președinții Simion, autoritățile moldovene s-ar putea confrunta cu o dilemă diplomatică, întrucât liderul AUR este interzis în această țară.
Pentru Ucraina, o eventuală schimbare de orientare la București ar însemna pierderea unui aliat important într-un moment de maximă vulnerabilitate. Deși Simion nu s-a declarat deschis pro-rus, pozițiile sale față de ajutorul militar pentru Kiev și față de NATO sunt ambigue.
Pentru democrația românească, scrutinul din 18 mai va fi un moment de cotitură: fie va reconfirma angajamentul țării față de valorile europene, fie va deschide calea unui experiment populist cu consecințe greu de anticipat.
Se încarcă comentariile...
