„Multe idei frumos ambalate să evite eticheta de legionarism, dar în esență, tot acolo suntem”. Programul de țară al lui Călin Georgescu, analizat de un istoric
0În programele partidelor suveraniste, și mai ales în cel promovat de Călin Georgescu, există multe idei inspirate din legionarism, dar care au fost frumos ambalate astfel încât să evite eticheta de legionarism, susține istoricul specializat pe studierea Mișcării Legionare Cristian Manolachi.
Istoricul Cristian Manolachi, autorul volumului „Revolverul Arhanghelului. Mișcarea legionară și mistica asasinatului politic”, publicat de curând la Humanitas, face o analiză pentru „Adevărul” a similitudinilor dintre programele partidelor suveraniste, pe care le-a parcurs cu atenție, și ideile legionare.
„Am găsit în aceste programe multe idei inspirate din legionarism, dar care astăzi sunt frumos ambalate astfel încât să evite eticheta de extremism, fascism, nazism, legionarism. Dar, în esența lucrurilor, tot acolo suntem”, a susținut istoricul.
Un astfel de exemplu este ideea de restructurare din temelii a societății, de revoluție care va schimba totul. Corneliu-Zelea Codreanu, fondatorul și liderul organizației de extremă-dreaptă Mișcarea Legionară cunoscută și sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail și Garda de Fier, din România interbelică, nu a venit cu foarte multe soluții concrete la problemele societății, dar a propus o „revoluție morală”, în urma căreia va apărea „omul nou, omul erou, omul de jertfă, omul corect”, care trebuie să fie dispus să-și sacrifice propria viață sau propria libertate pentru binele colectiv al națiunii.
Și Calin Georgescu vorbește despre o revoluție, despre „omul integru, omul moral, omul de jertfă” care va popula un nou model de societate „deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevărat” și despre o „armonizarea interesului personal cu cel al comunității”.
Noul model de societate propus de Georgescu este „economia suveranist-distributistă adică economia lucrătorilor proprietari.” El nu o spune direct, dar cum obții o națiune de lucrători proprietari?
Confiști averile marilor proprietari. Asta s-a făcut și în comunism, însă Georgescu nu vrea desființarea ideii de proprietate, ci o redistribuire. O astfel de redistribuire, numită chiar „românizarea economiei” s-a făcut în 1940, când legionarii au obținut puterea și au confiscat efectiv marile averi ale industriașilor evrei și le-au trasnferat membrilor mișcării.
De altfel, Georgescu și-a exprimat public admirația față de Codreanu. În 2022, când a fost numit preşedinte de onoare al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), Călin Georgescu afirma, la un post de televiziune, că liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu au făcut „şi fapte bune”, subliniind că nu poate să aibă păreri „faţă de martiri”.
Istoricul Cristian Manolachi a analizat perioada amintită și a concluzionat: „nu pot să menționez un lucru bun pe care l-au făcut legionarii. Zelea Codreanu a fost autorul moral a zeci de asasinate”.
Adevărul: Credeți că atunci când vorbim despre Corneliu Zelea Codreanu putem să spunem că este un personaj „gri”, care are, pe lângă partea negativă, și o parte pozitivă?
Cristian Manolachi: În primul rând, Corneliu Zelea Codreanu a încercat să impună un model al justiției populare, sociale și divine. Iar el a înțeles să facă asta împușcându-l, de exemplu, în 1924 pe prefectul poliției din Iași, chiar pe treptele tribunalului din localitate.
Iată un simbol al justiției populare. El tocmai asta spunea, că atunci când nu ne găsim justiția în instanțe, dreptatea în instanțe, putem să luăm arma în mână și să ne facem dreptate.
Pe lângă justiția aceasta populară sau socială, există și un argument pentru ceea ce ei considerau un fel de justiție divină. În sensul în care dacă nu erai evreu, erai un român vândut evreilor și practic asasinatul era văzut ca un fel de cruciadă.
Mitul vârstei de AUR
Există similitudini între ceea ce susțineau legionarii lui Zelea Codreanu și ceea ce susțun suveraniștii români de azi?
La mișcările de genul acestea, istoria joacă un rol important, un rol esențial. Istoricii numesc asta mitul vârstei de aur, în sensul în care se apelează la trecut care este idealizat și este folosit acest trecut pentru a schimba prezentul gri într-un viitor de aur. Chiar așa îi spune „mitul vârstei de aur„, iată că poate că nu este întâmplătoare denumirea partidului AUR.
Ce presupune acest mit?
Istoria este falsificată, este glorificată, se identifică anumite personaje providențiale, se apelează la Decebal sau Burebista, cum face Călin Georgescu, sau se apelează la voevozi medievali glorificați, cum sunt cazurile lui Mihai Viteazu și Ștefan cel Mare, care apar pe afișele electorale ale AUR.
Pe lângă aceștia, sigur, îl avem și pe Eminescu, poet național, căruia nu-i negăm talentul artistic, dar care avea poziții naționaliste, xenofobe și antisemite.
Legionarii lui Zelea Codreanu ce personaje istorice preferau?
În principiu și ei se foloseau de imaginile lui Decebal și ale lui Burebista, de Ștefan cel Mare mai degrabă decât de Mihai Viteazu, se foloseau de revoluțiile acestea țărănești cum era cea a lui Horea, Cloșca și Crișan.
Sigur, mai exista și acel mit al haiducului, care umblă prin pădurile patriei. Observăm aici o conexiune cu acel ecologism natural reinterpretat al lui Georgescu și modul în care Codreanu și Mișcarea Legionară se raportau la bogățiile naturale ale României. Codreanu se reculegea pe munte înainte de a hotărî comiterea vreunui asasinat împotriva liderilor politici, economici și financiari ai țării, cum a fost complotul politic din 1923.
Existau acele tabere de muncă de la Carmen Sylva (pentru consolidarea falezei de la Eforie Sud), avem și acele niște școli de iarnă care aveau loc la Sinaia.
Există și această componentă a muntelui și a mării și a bogățiilor naturale la care se raportau legionari și la care se raportează și liderii extremei drepte din ziua de azi după celebra sintagmă legionară „Noi cerșim din poartă în poartă/ Munții noștri, aur poartă.”
Mitul cetății asediate
Cum se raportau legionarii la străini?
Exista ideea aceasta că noi am fi vânduți intereselor străine. În interbelic era numit mitul conspirației iudaice, pentru că în interbelic mai degrabă legionarii aveau o problemă cu evrei, dar și cu celelalte minorități și cu ceilalți străini. Ei bine, și astăzi există acest sentiment al cetății asediate de străini. Străinii sunt acum reprezentați de UE.
Georgescu are o problemă cu multinaționalele, chiar a afirmat că vrea să le demanteleze și România să devină o corporație în sensul economic, formată din mai multe gospodării individuale și, practic, fiecare român să devină un mic patron care să se autosusțină cu demnitate. Asta este ideea lui Georgescu și asta pleacă și de la ideea aceasta că am fi exploatați de străini.
Sigur că în total dezacord cu dezvoltarea României din ultimii 34 de ani, în care noi, de fapt, conform tuturor statisticilor, o ducem mult mai bine, dar iată că atât Georgescu cât și Simion, cât și Șoșoacă, cât și partidele acestora reușesc să convingă aproape 40 % din români că noi o ducem prost și că acest lucru este cauzat de influențele străine.
Cei de la AUR propun naționalizarea OMV Petrom. și ale altor companii strategice. Scrie în programul lor.
Legionarismul românesc din ce mișcări europene s-a inspirat?
Mișcarea legionară de la noi este o mișcare fascistă, s-a inspirat din fasciștii italieni, cât și din naziștii germani.
„Legionarii își imaginau o societate idealizată, o lume rurală eternă, atemporală”
Ce diferențiază mișcarea legionară de mișcările fasciste occidentale?
Este partea aceasta de creștinism, de ortodoxie, de religie. Pentru că, de regulă, mișcările acestea totalitare încearcă să-l excludă pe Dumnezeu din preocupările oamenilor. Pentru că atât fascismul cât și comunismul sunt niște religii politice. Și atunci nu pot coexista pentru că se resping, pentru că aceste religii politice vor să fie atot prezente în viața oamenilor, să le ordoneze viața, atât politic, economic, cultural. Atunci, ele nu prea pot coexista cu credința.
În România au coexistat. De fapt, este vorba despre o reinterpretare a creștinismului ortodox. Este un misticism, cum îl mai putem numi. Să luăm numai asasinatele legionarilor. Codreanu îl împușcă pe Constantin Manciu în 1924, pe prefectul Iașilor, mai apoi trei legionarii îl asasinează pe prim-ministru I. Ghe. Duca în 1933 pe peronul gării din Sinaia, mai apoi în 1939 este mitraliat la București, prim-ministrul Armand Călinescu. Cum putem explica aceste asasinate în contextul în care cea de-a șasea poruncă ne spune „să nu ucizi”?
Punctele comune care erau?
Era antisemitismul și avem și chestiunea aceasta cu familia, obsesia aceasta pentru familie.
Chiar acum văd la AUR în program: „apărăm familia naturală și luptăm împotriva ideologiei de gen”, în programul lui Georgescu scrie așa „la temelia societății românești stă familia creștină”.
Practic și legionarii își imaginau o societate idealizată, o lume rurală eternă, atemporală, anistorică, cumva opusă europenismului, industrializării, mersului acesta modern al lumii. Cumva regăsim aceste teme la Georgescu care vorbește despre Dumnezeu, om, natură, el caută o legătură între aceste trei concepte.
„România românilor”
Acum înțeleg că LGBT și imigranții atacă familia tradițională. Atunci ce atacuri erau la adresa acesteia?
Problema de atunci ținea tot de minorități, numai că atunci, mai degrabă, legionarii atacau minoritățile etnice pentru că după Unirea de la 1918, s-a făcut România mare și, practic, naționaliștii au rămas fără un scop în sine. Ei, practic, și-au atins scopul și atunci nu mai avea sens existența lor. Atunci au venit cu un nou concept căruia i se spunea „România românilor”, adică nu era suficient să avem o Românie mare, această Românie trebuia să fie doar a românilor prin excluderea celorlalți.
În perioada interbelică, România nu era atât de românizată pe cât este astăzi. În marile orașe, românii erau minoritari. Dacă în Basarabia și parțial în Moldova aveam foarte mulți evrei, în Transilvania, aveam maghiari și sași. Deci, noile provincii nu erau atâta de românești pe cât și le doreau acești apostoli ai dreptății. Ei bine, acum observ așa o schimbare. Deci, dacă problema în perioada interbelică era cu minoritățile etnice, astăzi problema e cu minoritățile de gen, pe de o parte, și pe de altă parte cu influența Uniunii Europene, a Statelor Unite ale Americii, a multinaționalelor, a lui Soros...
Cine credeau legionarii că amenință România din exterior?
Codreanu scrisa despre pericolul Franței lui Leon Blum, care era un prim-ministru evreu al acele. Iată una dintre amenințări. Mai erau și alte amenințări venite din lume occidentală nefascistă. Codreanu vorbea despre axa Roma-Berlin, spunea că noi trebuie să ne raliem axei Roma-Berlin.
Exista la legionari un corespondent al multinaționalelor de astăzi?
Cred că era mai degrabă culturală influența decât una economică, pentru că inclusiv politicile economice ale liberalilor de pe la 1900 și până la 1947 s-au inspirat dintr-o doctrină numită „prin noi înșine.” Acest „prin noi înșine” nu era cultural, era economic. Adică asta însemna favorizarea capitalului autohton, adică să avem afaceri, să avem industrie, dar să le construim cu capital românesc.
Erau și oamenii de afaceri români o problemă pentru legionari?
Erau, pentru că de regulă, ei colaborau cu evreii, pentru că și evreii dețineau capital important în România. Două personaje îmi vin acum în minte de evrei foarte bogați care devin un laitmotiv al legionarilor în perioada interbelică: Max Auschnitt, om al regelui, și frații Blank.
„Voi sunteți săraci pentru că multinaționalele prosperă.”
Ce exploatează atât legionarii cât și georgeștii și simionii?
Tendința ce ține de natura umană în sensul în care mișcările acestea sunt populare pentru că încearcă să le explice oamenilor motivele false pentru care ei au eșuat sau nu au succes. Cum acum ne putem gândi la pierzătorii tranziției, acei oameni care pe la Revoluție aveau 30 de ani - 40 de ani și care nu s-au mai adaptat, la fel și în perioada interbelică, li se spunea românilor: „voi sunteți săraci pentru că evreii prosperă”. Acum li se spune, „voi sunteți săraci pentru că multinaționalele prosperă.”
Cu ce soluții veneau legionarii la problemele societății interbelice?
Codreanu spunea că noi avem nevoie de o revoluție morală. Asta ne spune și Georgescu.
Codreanu spunea că după ce vom crea omul nou, adică omul care a renunțat la acele metehne ale naturii umane specifice lumii capitaliste, cum ar fi egoismul, de exemplu. Deci omul nou trebuie să fie altruist. Omul nou nu trebuie să mai fie fricos, ci trebuie să fie curajos.
El vorbește despre omul de jertfă, omul viteaz, care trebuie să fie dispus să-și sacrifice propria viață sau propria libertate pentru binele colectiv al națiunii.
Iată cum facem transferul de la individ la colectivitate, pentru că liberalismul îl pune pe individ în centrul preocupărilor. Pe individul egoist și rațional. În schimb, legionarismul și, în general, totalitarismele pun colectivitatea în centrul preocupărilor. Colectivitatea este mai importantă decât individul.
Și ca să trăiești în armonios, că despre armonie vorbește și Georgescu, trebuie să renunți la egoism și să îmbrățișezi altruismul și practic să renunți la libertate și să îmbrățișezi egalitatea. Practic e tot comunism. Sunt foarte subtile temele acestea și le exploatează foarte bine Georgescu, mult mai bine decât Simion.
Nu aveau un program economic. Ei ziceau: „să-i fie bine la țăran”
Ce ziceau legionarii despre agricultura?
Ei nu aveau un program economic. Ei ziceau: „să-i fie bine la țăran”. Nu erau foarte preciși în ceea ce privește soluțiile. Chiar există un citat din Codreanu, acum o să-l parafrazez: „după ce ne vom desăvârși etic și moral și întreaga Românie va fi populată cu oameni noi, numai atunci și după ce românii vor fi trecut prin școala legionară, numai atunci vom trece la întocmirea de programe politice, economice și alte lucruri.”
Zelea Codreanu a fost condamnat de justiția din România? Este criminal cu acte în regulă?
Rețin aici două procese ale lui Codreanu, unul după complotul politic din 1923, când vreo șase-șapte studenți au pus la cale asasinarea unor rabini, ai unor liderii ai lumii politice și financiare din capitală. Unul dintre studenții aceștia s-a dus și le-a spus autorităților ce au de gând acești tineri, au fost arestați, judecați și achitați în unanimitate.
Ei s-au folosit atunci de un tertip juridic, au zis că au complotat, dar nu au stabilit data și ora comiterii asasinatelor.
Codreanu a avut și alte procese?
În 40, când au fost asasinatele de la Jilava, legionarii au ucis 40 și ceva de foști demnitari carliști, Codreanu nu mai era atunci, dar Codreanu a fost condamnat pentru trădare națională, în 1938, dar procesul a fost mai degrabă regizat de regele Carol al II-lea.
Și pentru uciderea prefectului poliției Iașilor?
A fost achitat în unanimitate, într-un proces politic, ca un spectacol, desfășurat la teatru. Procesele, în perioada interbelică, se judecau la curtea cu jurați. Și practic existau 12 jurați care decideau vinovăția sau nevinovăția unui inculpat.
Și i-au convins că nu sunt vinovați?
Da, și mai apoi toate procesele până la asasinarea lui Duca, în toate au fost achitați, toți legionarii sau cei care erau niște epigoni ai legionarilor, că se mai trezea câte un elev să îl împuște pe un coleg evreu.
Procesele erau ca o campanie electorală, dacă îți poți imagina. Erau mii și zeci de mii de tineri care mergeau în jurul locului unde se desfășura procesul, fiecare își publica broșuri de genul „Adevărul în procesul ...” și le distribuiau ca și cum ar fi o campanie electorală. Practic opinia publică decidea. Inculpații își asumau crima, dar nu și vina. Spuneau „da, l-am împușcat, dar n-am făcut-o decât să mă apăr pe mine și să apăr cauza românismului sau cauza creștinismului”.
Și jurații erau convinși de aceste argumente?
Da, erau achitări în unanimitate. La proces, inculpații purtau cămăși populare, erau așa cu brâu, cu tricolor. Veneau profesori să le sprijine cauza, venea profesorul A.C. Cuza de la Iași, venea Octavian Goga și depuneau un fel de mărturii favorabile inculpaților.
Codreanu, un criminal
Din punct de vedere istoric, putem să spunem fără a greși că Zelea Codreanu a fost un criminal?
Da, a fost un criminal, în primul rând l-a asasinat pe prefectul de poliție din Iași și asta îl deosebește de ceilalți lideri fasciști, Hitler n-a împușcat pe nimeni și nici Mussolini. E un lider cu arma în mână. Apoi este autorul moral a zeci de crime motivate de lupta politică.
Care erau țintele legionarilor?
Evreii bogații și politicienii români care luau decizii care nu le conveneau lor. De exemplu, în 1933, guvernul I. Ghe. Duca, proaspăt instalat, a interzis participarea legionarilor la alegeri, în condițiile în care în 1933 ei se transformaseră dintr-o mișcare studențească într-una de mase.
Pe fondul crizei economice, ei sperau la un rezultat bun. Dar a venit I Ghe Duca și le-a interzis mișcarea și mai apoi, la câteva zile după decizie, acesta este împușcat.
Ce lucruri bune au făcut legionarii
Putem să spunem că legionarii au făcut vreun lucru bun în perioada interbelică?
Nu rețin absolut nimic, plus că au avut șansa guvernării în vremea statului național legionar din septembrie 40 până în ianuarie 41, când România se transformase, cum să zic eu, într-un teatru din acesta vindicativ, într-un teatru în care toată lumea era pedepsită, în care omul în cămașă verde devenise infailibil și prin simpla purtare a cămășii verzi legionare putea să bată, să jefuiască. Am avut atunci românizarea economiei.
Ce a presupus românizarea economiei?
Confiscarea proprietăților evreiești. Nu a fost o confiscare organizată de stat în sensul în care erau naționalizate proprietățile evreiești, ele treceau la unul sau altul dintre legionarii mai zeloși. Am avut asasinatele de la Jilava, atunci au fost împușcați Nicolae Iorga, Virgil Madgiaru, Gheorghe Argeșanu. Nu pot să rețin niciun lucru bun. Ei au făcut și revoluția din educație, adică au scos la pensie profesorii din universități care nu aveau simpatii legionare. Era o atmosferă de teroare. Apoi au înființat „comisia portofelului putred” și chemau pe toți oamenii politici care l-au susținut pe Carol al II-lea și le ancheta averea.
Patriotismul poate fi bun atâta timp cât nu interferează cu libertatea celorlalte etnii.
„În esența lucrurilor, tot la legionarism suntem”
Văd că ați studiat toate programele acestor partide să le zicem suvernaniste: AUR, SOS, programul lui Călin Georgescu. Putem spune că multe idei sunt inspirate din legionarism?
Da, este adevărat, am studiat toate programele. Nu este greșită afirmația, sunt multe idei inspirate din legionarism, dar care astăzi sunt frumos ambalate astfel încât să evite eticheta de extremism, fascism, nazism, legionarism. Dar, în esența lucrurilor, tot acolo suntem.
Puteți să-mi dați câteva exemple de astfel de idei ambalate frumos care, în esență sunt de inspirație legionară?
De exemplu în programul lui Georgescu. Legionarii vorbesc despre omul nou, omul erou, omul de jertfă, omul corect. Georgescu vorbește despre omul integru, omul moral, omul de jertfă.
Georgescu zice așa, chiar la început, „Ce propun concret? Un nou model social, economic și politic”. Practic tu când propui un nou model, tu vrei să-l destructurezi pe cel actual”. Cum va fi noul model? „Inovator și unificator, suveranism-distributismul, menit să producă modificări structurale și, în final, o schimbare de sistem, deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevărat.” Deci el propune o revoluție.
Și legionarii propuneau tot o revoluție?
Așa este.
Pe urmă, Georgescu zice așa: „economia suveranist-distributistă este economia lucrătorilor proprietari.” Indirect, tu cum obții o națiune de oameni proprietari?
Mă duce cu gândul la comunism...
Da, dar nu desființezi proprietatea privată. Este un comunism fără desființarea micii proprietăți private. Și practic, cum o faci? Practic tu iei pe marii proprietari și le confiști averile.
Corporatism economic sau fascism
Exact ce voiau și legionarii?
Da. Asta era numită „Marea renaștere națională”.
Și mai zice: „În viziunea mea suveranismul este termenul prin care ne exprimăm concret, prin fapte, încrederea în capacitatea noastră de a reconstrui România prin noi înșine”.
Apoi, mai zice: „de aceea programul Hrană-apă-energie se va realiza prin înlocuirea relațiilor violente și conflictuale cu cele de cooperare, într-ajutorare și prin armonizarea interesului personal cu cel al comunității.”
Apropo de armonizare, are Codreanu un citat în care zice că vom trăi în România legionară când profesorul universitar nu se va mai uita chiorâș la muncitor. E tot o formă de armonizare. Practic eu asta numesc corporatism economic sau fascism, care încearcă să împace capitalismul cu socialismul, să fie o a treia cale. Adică nu desființăm proprietatea privată de tot, în schimb încercăm să armonizăm clasele sociale. Și așa se face armonizarea claselor sociale prin ceea ce, mă rog, ei cred că pot să facă asta prin aceste programe.
Cum spuneam, foarte multe idei sunt ambalate foarte frumos, pentru că au fost foarte atenți ca să nu li se poată pune eticheta de fasciști.
Cine este Cristian Manolachi
Cristian Manolachi (n. 1987) a studiat istoria la Universitatea Babeș‑Bolyai. Cu preocupări în domeniile antropologiei istorice, mentalităților colective, imaginarului social și mitologiilor politice, a cercetat în teza sa de doctorat avatarurile extremei drepte și complicatul dosar al violenței politice din societatea românească interbelică. În cadrul cercetării postdoctorale, s-a ocupat de marile afaceri de corupție ale României, o abordare culturală, de durată lungă – secolele XIX–XXI –, a cauzelor, implicațiilor și consecințelor acestui fenomen.
Se încarcă comentariile...
