Exclusiv „Dacă nu găsim acum soluții și pentru electoratul anti-sistem, va fi și mai rău la viitoarele alegeri”. Avertismentul unui expert în comportament electoral

Expert în comportamentul politic și electoral în Europa, Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul”, ce ar trebui să facă România pentru electoratul anti-sistem, pentru a evita ca nemulțumirile oamenilor, de multe ori fondate, să fie folosite de partidele pro-ruse.

Imagini de la un protest AUR în fața Parlamentului. FOTO: Arhivă Adevărul

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, deși sondajele și exit-poll-urile nu îi dădeau vreo șansă, a reprezentat un adevărat șoc.

Toate sondajele de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale sugerau că Marcel Ciolacu va avea un succes facil, iar pentru locul secund ar fi urmat să se lupte Elena Lasconi cu George Simion. Nici măcar unul dintre numeroasele sondaje nu a ținut cont de independentul Călin Georgescu, la fel cum nici măcar exit-poll-urile nu l-au văzut câștigător.

Cum și de de ce nu a fost absolut nimeni capabil să prevadă ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu rămâne întrebarea care îi va bântui mult timp de acum încolo pe analiștii politici și sociologii obișnuiți să aibă un răspuns pentru orice.

„Adevărul” a stat de vorbă cu Costin Ciobanu, cercetător în științe politice la Universitatea Aarhus, în Danemarca. El are ca principal domeniu de expertiză comportamentul politic și electoral în Europa și America de Nord, incluzând aici și modul în care acest comportament este influențat de șocurile economice și campaniile electorale.

În opinia sa, sarcina lui Călin Georgescu a fost ușurată de gafele partidelor mainstream, PSD și PNL. Iar ușurința cu care Georgescu a reușit să întruchipeze speranța a milioane de oameni arată, în același timp, că partidele aflate la guvernare au eșuat în a găsi rezolvarea la unele probleme considerate existențiale de o bună parte a populației. Sau și mai rău, nu au fost interesate să găsească aceste soluții.

Ce se poate face pentru elecotratul anti-sistem

De altfel, partidele mainstream ar trebui să se concentreze, măcar în ceasul al 12-lea, pentru a rezolva inclusiv problemele electoratului anti-sistem, tot mai numeros de la an la an. Aici, de remarcat este și faptul că problema creșterii partidelor extremiste pe fondul unui val imens, al unui tsunami de nemulțumiri, nu este specific doar României, ci întregii Europe.

„Aici sunt niște discuții la care politicienii mainstream, cei care își asumă acest rol, trebuie să încerce să dea un răspuns. Pentru că cel mai ușor ar fi să-i blamezi pe acești votanți și să nu căuți să îi înțelegi. Poți să ai atitudini tranșante față de acești antreprenori politici care caută să instrumentalizeze nemulțumirile oamenilor. Nevenind de cele mai multe ori cu nimic concret la aceste nemulțumir, ei nu fac decât să vocalizeze, probabil de o manieră mai persuasivă aceste nemulțumiri. Dar poți să-i critici pe acești antreprenori politici, dar nu cred, cel puțin într-o societate democratică, că trebuie să-i critici pe votanți. Trebuie să înțelegi de unde vin aceste lucruri și să faci acest efort până la urmă politic de a vorbi cu acești oameni, de a le rezolva din probleme”, spune politologul.

În opinia sa, nici președintele încă în exercițiu, Klaus Iohannis, nu este străin de cele întâmplate. Atitudinea primului om din stat, la fel ca a multor politicieni de marcă, a fost considerată în unele momente pe bună dreptate sfidătoare de o parte a electoratului și a declanșat un spirit frondă care a crescut precum bulgărele rostogolit de zăpadă.

„Ceea ce s-a întâmplat ține și de moștenirea președintelui Iohannis, de felul în care domnia sa a înțeles să-și exercite mandatul, să comunice cu românii, să explice lucrurile, în special în cel de-a doilea mandat. Această atitudine de foarte multă ori a fost foarte arogantă. Toate aceste excese de comportament pe care media le-a prezentat au generat o anumită reacție din partea românilor”, mai spune el.

Creșterea prețurilor și sărăcirea oamenilor, muniție pentru pro-ruși

Scăderea nivelului de trai, inflația care aduce scumpiri de la o zi la alta, creșterea prețurilor la energie pe fondul politicilor de mediu au provocat reacții pe tot continentul, iar cele care au profitat au fost partidele anti-sistem. România nu a făcut excepție, iar politicienii s-au dovedit incapabili, ca peste tot, să rezolve aceste probleme. Iar dacă pentru alegerile parlamentare și pentru turul 2 al prezidențialelor este deja prea târziu, politicienii sunt obligați să găsească soluții pentru a evita ca la viitoarele alegeri partidele anti-sistem să obțină victorii zdrobitoare. Acest lucru implică soluții pentru rezolvarea problemelor economice și nu numai.

Costin Ciobanu este cercetător în Danemarca și e expert în comportament politic și electoral

„Cred că există acest cocktail de cauze economice și cauze culturale. Referindu-ne la aceste cauze culturale, cred că sunt extrem de dependente de contextul local. Adică niște lucruri care la noi se referă mai degrabă la valori tradiționale, chestiuni legate de familie, de un anumit tip de naționalism, care probabil nu sunt în aceeași măsură prezente în Germania. Pentru că dacă vorbim doar criza locuințeșor, nu e ușor nici în România pentru un tânăr să-și achiziționeze o casă, însă problema locuințelor nu este atât de mare precum a ajuns să fie pentru tineri în vestul Europei. Acolo această tema a fost centrală, și să ne gândim doar la alegerile recente din Marea Britanie și în Statele Unite. Și vor trebui găsite soluții cum să protejezi mediul și în același timp să ai niște locuințe la prețuri decente pentru cei care muncesc, pentru că altfel creezi o mare problemă în societățile respective”, adaugă Costin Ciobanu.

De altfel, creșterea prețurilor la energie, provocată și de insistența cu care sunt promovate la Bruxelles măsurile de mediu, au lovit puternic în economiile statelor membre UE. Așa s-a ajuns ca ramuri întregi de industrie să colapseze din cauza prețurilor uriașe la energie, ceea ce a adus șomaj și nemulțumiri sociale. Cu astfel de probleme a început să se confrunte și industria auto europeană, iar fabricile închise în Germania, Franța și Italia înseamnă, printr-un efect de domino, mai puține comenzi pentru firmele din România și disponibilizări.

„E o problemă ce ține clar de competitivitate pentru Uniunea Europeană și pentru România. Multe din problemele astea au fost semnalate în raportul Draghi.  E clar că Europa are o problemă în ceea ce privește vulnerabilitatea energetică, iar sursele de energie ieftină dispar, fie că e vorba de război, fie că e vorba de unele angajamente climatice. Și atunci, Europa, politicienii, inclusiv în România, trebuie să se gândească și să găsească soluții pentru că altfel democrația va fi și mai mult pusă sub semnul întrebării, la viitoarele alegeri. Pentru că degeaba spui tu că vrei să salvezi planeta cu tot felul de angajamente climatice dacă te trezești cu voturi masive de protest împotriva unei anumite agende. Pentru că democrația, societățile democratice în care trăim presupun să ai acceptul celor pe care îi conduci când decizi anumite politici, iar din cauză că se sare peste acest aspect politicienii sunt sancționați la vot”, subliniază Costin Ciobanu.

Politicienii au uitat de problemele populației

Cele mai afectate sunt în primul rând țările sărace, deși s-a văzut că problemele cauzate de scumpirea energiei a stârnit proteste inclusiv în țările dezvoltate, iar Germania a intrat în recesiune. România este printre cele mai afectate țări, în condițiile în care, așa cum arată statisticile Eurostat, românii sunt europenii cei mai expuși riscului de sărăcie.

„Vedem că și creșterea prețului la electricitate, inclusiv în România, a avut consecințe semnificative. Toată această brambureală cu liberalizarea pieței și cu scumpirile uriașe i-a afectat pe oameni. E o discuție despre ce se va întâmpla în primăvara anului viitor cu renunțarea la unele subvenții. Iar aceste probleme îi afectează direct pe oameni, afectează costul vieții de zi cu zi. În același timp, problemele, temerile oamenilor și faptul că politicenii par absenți pot fi foarte ușor folosite de către tot felul de forțe politice. Ne amintim și cum Vladimir Putin, vorbind despre performanța societăților din sectorul energetic rusesc, s-a lăudat cu prețurile minuscule din Rusia și a spus că e alegerea europenilor dacă nu mai vor energie ieftină din Rusia și preferă să ia din altă parte energie mai scumpă. Toate aceste informații ajung la oamenii deja nemulțumiți, care se simt abandonați, iar astfel de discuții, vedeți, pot fi foarte ușor folosit de politicienii pro-ruși”, adaugă el.

Practic, România, dar și alte state din Uniunea Europeană, sunt obligate să găsească acum soluții pentru a evita ca valul de nemulțumire să crească și mai mult. Dar mai presus de orice, politicenii mainstream trebuie să învețe să țină cont și de nevoile populației, fără a deveni însă populiști.

„Să spunem și că problemele acestea depășesc ziua de 8 decembrie, pentru că pericolul cel mare e ca în viitorii ani acest curent să ia avânt. Până atunci, e clar că principialele partide vor fi afectate pentru alegerile de numinică. Deja discutăm despre decapitarea liderilor în PSD și PNL, vor fi probleme mari”, afirmă Costin Ciobanu.

Autoritățile române, depășite de războiul hibrid

Și dincolo de nemulțumirea populară, în mare măsură justificată, există și alte probleme serioase. Costin Ciobanu spune că autoritățile au fost complet depășite de situație și au asistat neputincioase la un adevărat război hibrid împotriva României, deși s-au lăudat ori de câte ori au avut ocazia că sunt stăpâne pe situație.

„E clar că e un vot puternic, într-un context complicat, însă problema nici măcar nu e despre PSD și PNL, ci este despre ce facem noi cu democrația noastră. Pentru că noi credeam că suntem protejați de tot felul de încercări de deturnare. Ne-am uitat cu toții la ce s-a întâmplat în Republica, Moldova, tot felul de atacuri hibrid pornite din Rusia. Am discutat mai degrabă pe un ton superior despre ferme de troli, de boți și lucruri de genul ăsta ca și cum noi am fi intangibili. Am avut comunicări oficiale din partea instituțiilor că noi nu suntem vulnerabili la astfel de lucruri și cred că sentimentul multora, cel puțin la o primă vedere, evident, lucrurile sunt doar o percepție, e că cineva s-a jucat puțin cu democrația noastră în aceste zile. Pentru că e absolut spectaculos felul în care Georgescu a crescut în sondajele de opinie atât de rapid. Oricât nu ne-ar plăcea nouă sondajele pe care le avem, această creștere e cu adevărat fulminantă și foarte greu de explicat”, spune Costin Ciobanu.

Institutele de sondare și analiștii, reduși la tăcere

Deși nu este foarte clar cum s-au putut înșela într-o asemenea măsură institutele de sondare și analiștii, Costin aduce în discuție un aspect care ar putea să explice, măcar în parte, diferențele uriașe dintre ceea ce s-a estimat și realitate.

„Acest lucru cred că nu ține neapărat de reavoința celor care au făcut aceste sondaje. Probabil că au fost niște rate substanțiale de refuz, iar cei care mă gândesc au refuzat să răspundă acestor chestionare din partea operatorilor, la exit poll, au votat de fapt cu Călin Georgescu. Ca să nu mai spunem că, vorbind de voturile din diaspora, Georgescu are 43%, aproape 44% sprijin dintr-o participare de peste 800.000 de participanți. Deci sunt niște limite clare ale felului în care investigăm publicul”, admite politologul.

Pe viitor, acest eșec al sondajelor ar putea face publicul și mai neîncrezător în privința lor, însă Costin Ciobanu consideră că există mai mulți factori care au făcut ca sondajele și exit-poll-urile să îl scape din vedere pe Georgescu.

„În 2016, în Statele Unite au avut probleme cu sondajele de opinie. Apoi a existat un post-mortem, există o asociație profesională care se uită de ce au greșit sondajele, pentru că atunci, dacă ne aducem bine aminte, Hillary Clinton era dată mult mai sus. Apoi au fost niște probleme chiar în 2020, dar s-au tras niște concluzii. Sigur că și la noi s-a greșit. S-ar putea ca acest lucru să fie în primul rând legat de dinamicile sociale, de faptul că suntem într-o societate cu un nivel foarte ridicat de neîncredere, de faptul că diaspora nu poate fi, sau cel puțin într-o manieră ușoară, nu poate fi investigată. Există foarte multă permeabilitate între diaspora și publicul din țară, legăturile sunt puternice. Există această comunicare, nu știu, dacă poți să creezi un val în câteva zile în social media, cum s-a văzut și în alte țări, uneori aceste cercetări scapă aceste trenduri. E clar și o limită de măsurare. Nu îmi permit să spun că ar fi ceva programat”, spune Costin Ciobanu.

O coaliție mai largă poate salva situația

Pe termen scurt, el avertizează că Elena Lasconi nu va avea o misiune facilă în turul 2 al alegerilor și vorbește despre faptul că, în acest moment, creșterea fulminantă a lui Călin Georgescu ascunde o mare necunoscută. O soluție, poate singura, ar fi lărgirea coaliției aflate la guvernare. Astfel, o coaliție din care ar face parte, alături de PSD și PNL și alte partide, în speță USR și UDMR, ar putea să funcționeze ca un cordon sanitar.

„Nu o să fie ușor de trecut linia de final, mai ales că nu știm cu ce ne confruntăm. Când te izbești de acest val, de tot felul de canale, social media, de ce se întâmplă pe TikTok, nici măcar nu-ți poți da seama care-i potențialul lor de a mobiliza o tensiune care, în mod cert, există în societate. Probabil că o să existe o mare coalizare. Probabil acest lucru o să aibă efect și asupra coaliției de guvernare, nu va mai fi doar PSD, PNL, să intre și USR pe acolo. Având în vedere acest lucru, probabil și polarizarea extrem de mare care există între PSD și USR se va disipa încet și vom avea, probabil, o nouă stabilitate. Pentru că, în ciuda ceea ce credem noi că ar putea să fie un tur al doilea facil, lucrurile acestea ar putea să fie mult mai complicate tocmai pentru că, repet, nu știm cu ce ne confruntăm”, explică el.

În caz contrar, România riscă să ajungă precum Bulgaria, țară afectată deja de trei ani și jumătate de o instabilitate politică accentuată.

„România a fost până acum o oază de stabilitate în zonă și un aliat pe care NATO și UE au putut să conteze. Am avut stabilitate, chiar dacă coaliția a fost cum a fost, iar în ultimele luni am asistat la atacuri între membrii coaliției. Riscăm însă să ajungem ca bulgarii, să intrăm într-o gravă criză politică marcată de instabilitate. Așa că, vrem sau nu vrem, ar putea fi momentul pentru o coaliție largă de partide, care să li se opună așa-numiților suveraniști”, încheie Costin Ciobanu.