Video Cristian Diaconescu, candidat la președinția României, la Adevărul Live: Către cine ar direcționa electoratul dacă nu intră în turul II

Cristian Diaconescu candidat independent la preşedinția României, a explicat la Adevarul Live, cum vrea sǎ obținǎ votul românilor şi ce planuri are dacǎ va câştiga alegerile.

Ce a făcut notabil în funcțiile pe care le-a avut? În perioada în care am lucrat ca Ministru de Externe am finalizat toate acordurile și tratatele pe care România trebuia în acel moment să le încheie, fiind vorba de vă dau un exemplu, de Tratatul de Frontieră cu Ucraina, delimitarea față de proximitatea estică, din punct de vedere juridic a spațiului euroatlantic. Ca ministru al justiției am închis capitolul justiției afacerilor interne în parcursul nostru de integrare în UE.

De ce candidează? Inițiez în primul rând candidatura pentru a propune opiniei publice și societății românești o variantă pragmatică, profesionistă, în ceea ce privește conducerea în Administrația Prezidențială

Cum a reușit să strângeți semnăturile? Diaconescu spune că a reușit să strângă semnăturile pentru candidatură cu ajutorul membrilor din Fundația Respectată, prin disponibilitatea publică, dar și prin ajutorul colegilor săi de la fostul partid Mișcarea Populară.

A primit împrumuturi donații pentru campania electorală? Sunt 3 împrumuturi pe care le-am primit de la colegii mei din asociație care sunt împreună cu mine în Asociația România Respectată și atât.

Către cine ar direcționa electoratul dacă nu intră în turul II? Sunt oameni liberi, dânșii (susținătorii săi) vor decide pe cine vor vota”. „Ca sa fiu clar, nimănui!

Cu privire la retragerea din 2014, Diaconescu spune că atunci a pierdut susținerea partidului. „Nu regret nimic! În momentul în care ai o desemnare de partid, gestul natural când ai aflat că de fapt desemnarea avea cu totul și cu totul alte scopuri, când ai aflat că susținerea partidului respectiv presupunea o construcție de un anumit fel, m-am retras de la candidatură pentru că îmi asumasem partidul, automat nu se putea să rămân în același proiect”.

Când era la conducerea PMP ar fi preferat o alianță cu AUR în locul unei fuziuni cu PNL? Nu. În acel moment George Simion a dorit să se adreseze Colegiului Național al partidului, dacă aș fi vrut să fac eu o înțelegere, o făceam pur și simplu. Nu era nevoie ca domnia sa să vorbească cu colegii mei propunându-le constituirea unui grup parlamentar  al PMP-ului. Aceasta a fost oferta. 

Dacă va câștiga alegerile, ar face echipă la Cotroceni „numai cu profesioniști”. Unul dintre ei este Cătălin Toncea, dar și la alți oameni din Asociația România Respectată. Se gândește și la foști militari, care nu au intrat în politică, dar își doresc să aibă un cuvânt de spus. 

Ce schimbări ar face în justiție raportat la atribuțiile funcției de președinte? Le-am asigurat celor care lucrează în sistemul judiciar un context legislativ, legile 303, 304 și 317 din 2004 privind statutul magistraților, independența constituției, care s-au mai schimbat, dar am început prin a pune un gard legislativ între politic și justiție. A funcționat din moment ce s-a închis capitolul și am intrat în UE. Președintele României participă la CSM. Nu cred ca ultimii președinți au participat la ședintele CSM”. „Justiția funcționează foarte bine în România. Dar sunt oameni și sunt probleme. Aspectele legate de răspundere ar trebui după părerea mea să țină seama de modul în care se poate organiza intern sistemul, care are de exemplu și un corp de inspectori. 

Ridicarea MCV a avut efecte benefice pentru România? Da și cred că la un moment dat se intrase într-o zonă mult prea extinsă față de decizia care a stat la baza creării mecanismului de cooperare și verificare. A fost creat în 2006 numai în legătură cu România și Bulgaria. Un asterix care după aceea a început să fie folosit din ce în ce mai mult politic.

Dar și președintele României împreună cu CSM pot face un MCV, este de părere Diaconescu.

Ce ar schimba în zona securității nationale? În primul rând în ceea ce priveste controlul civil, ar trebui sa existe schimbări. Vorbim de un război până în anul 2030. Accentuez pe responsabilitatea cât se poate de serioasă în legatură cu modul de a te pregăti pentru aceasta pozitie (de președinte). Instituțional răspunderea este foarte serioasă a președintelui. 

S-a adaptat România noului context de securitate internațional? Ca și atitudine da, sunt convins că acest lucru s-a întâmplat, ca și exercitare a unui rol proactiv, nu. În ce sens? Facem cheltuieli, eforturile noastre sunt absolut importante și cât se poate de semnificative, dar în egală măsură apărăm partea vestică a spațiului euroatlantic.

Ar trebui transparentizat ajutorul pentru Ucraina? Suntem într-o zonă de război. Deci ajutorul a fost unul necesar, a fost unul cât se poate de substanțial. Comunicarea este foarte necesară dar și extrem de sofisticată în așa fel încât să generezi un sentiment de siguranță cetățenilor mai ales în aceste momente, dar pe de altă parte, să nu subminezi niște informații care ar putea deveni instrumente de agresiune.

Cum vede relația României cu Rusia după război? Deocamdată relațiile României cu cadrul alianței nord-atlantice spre Federația Rusă sunt pe două dimensiuni și aceste dimensiuni se numesc descurajare și apărare. Federația Rusă în 2014 prin intervenția din Ucraina a încălcat pentru prima oară din 1975, principiul de a nu se schimba frontierele în afara voinței popoarelor în Europa. În momentul în care încalci orice fel de regulă nu te poți aștepta să devii un partener.

Despre politica externă a României: Partea bună e că e o relatie predictibilă, România nu a generat sincope, partea mai puțin bună e că nu am fost proactivi, exemplu Schengen

Intrăm în Schengen (terestru) până la final de an? Știu ca sunt probleme în Austria, sunt dificultăți ca după alegeri, un partid de extremă dreaptă a câstigat alegerile, președintele Austriei nu pare ca e convins în ceea ce privește desemnarea premierului. Daca Austria a învins întreaga UE, a reușit să se izoleze de așa manieră încât să blocheze alături de Olanda și România și Bulgaria, iar noi nu am reușit să generăm masa critică necesară pentru a duce Austria într-o zonă cât mai echilibrată, probabil că situația de azi va continua.

Ce ar face dacă ar fi președinte în cazul în care Republica Moldova s-ar confrunta cu o agresiune militară directă? Din prima zi de mandat cred că cel mai bun semnal e acela de a intra în dialog cu parteneri pentru se a crea un mecanism la nivelul alianței nord-atlantice. Dar un mecanism special pentru că Republica Moldova se află într-o situație de pericol extrem de serioasă și apropierea de frontieră a alianței nord-atlantice a federației ruse poate deveni o problemă enormă. 

Ar trebui România să recunoască independența Kosovo? În 2008 s-a anunțat și a fost trecută și prin Parlament această decizie de a nu se recunoaște provincia Kosovo. Rațiunea care a stat la baza acestei decizii sunt împărtășite și de alte state ale UE. Nu, nu aș promova recunoașterea independenței.

Ce schimbări ar face în educație? În primul rând aș pune pe masă o îngrijorare extrem de evidentă. A crescut coeficientul de analfabetism funcțional cu 400-500%. E nevoie de o comisie pe educație la instituția prezidențială la care într-adevăr să își asocieze un demers serios pe care să-l urmărească. Pe de altă parte și o stimulare a cadrelor didactice să ducă educația în toate zonele țării. Educația înseamnă mult mai mult decât școală.