Daniel Morar, culise din perioada șefiei DNA și a mandatului de judecător CCR

0
0

Fostul procuror-șef al DNA și ex-judecător al CCR a vorbit la „Adevărul Live” despre cartea „Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990”, volum în care a prezentat momente mai puțin știute din activitatea sa și modul cum a interacționat cu diferite instituții.

Daniel Morar a explicat pe larg motivele care au stat la baza scrierii acestei cărți, episoade surprinzătoare din aceasta, precum și de ce a avut o anume percepție privind relația cu diferiți actori publici (politicieni, magistrați etc), dar și cu anumite instituții. 

După două decenii în care a lucrat ca procuror și aproape un deceniu la CCR, unde a fost judecător, Morar a trecut de partea cealaltă, în zona avocaturii.

Principalele declarații:

Despre sistemul de justiție: „Să se uite mai mult spre exterior”

„Eu spun că justiția a avut anii săi de maturitate, e matură și acum, însă aș ce recomanda eu e să se uite mai mult spre exterior, să stie ca nu se rezumă la judecatori și procurori, să știe că e pentru justițiabil, e un serviciu public”, a spus Morar referitor la sistemul de justiție.

„E o justiție matură, dar s-ar putea ca pe alocuri să fie putin egoistă. Știm cât de încărcat e sistemul, care sunt problemele lui, dar asta nu trebuie să afecteze sistemul de justiție”, a mai completat fostul judecător constituțional. 

Ce spune despre serviciile de informații

„Serviciile de informaţii în orice stat au tendinţa să strângă informaţii despre orice si oricine, e în fisa postului, au tendinta să le foloseasca în sensul bun, dar şi a intra în zone unde nu trebuie să se regăseasa, cum e si Justitia. Serviciile nu sunt suficient de reformare. Ei o o misiune clară şi restrânsă, securitatea naţională”, a mai spus jostul judecător CCR privind serviciile de informații. 

Potrivit fostului judecător CCR a susținut că „modelul 3 cu 3”, privind limitarea mandatelor de coducere, ar trebui aplicat și la servicii. 

„Nu ştiam toate dosarele din DNA, dar procurorii mi-au explicat ce se întâmplă, că au primit o informare foarte promiţătoare, marea dezamagire a fost că atunci când le-am zis să ne dea toate materialele, au zis ca nu le mai au, că softul le-a distrus. Nu era o minciună ce ne-a zis SRI, ofiţerii DNA au văzut documentele. Frustrarea a fost că le-au văzut, au zis ca au elemente şi după care să ne spună că le-au distrus softul. Ei s-au plâns presedintelui, că le-am zis că ceea ce fac ei poate să frizeze penalul”

Întrebat dacă a avut o problemă cu instituția în sine sau doar cu conducătorii ei, Morar a precizat: „Atunci eu mă refeream strict la cei care conduceau instituția pentru că știți că  esența unui stat democratic e ca oamenii care dețin o mare putere în stat să aibă mandate limitate. Niște ani în care să exercite această putere, pentru că altminteri lucrurile denaturează. În legea noastră nu se prevede o durată limitată  a șefirlor serviciilor de informații”, a completat fostul judecatător.

Coldea și Maior intruzionaseră în actul de Justiție. Ei spuneau că e bine ce fac, eu, ca magistrat, spuneam că nu e bine ce fac. Și ideea mea asta era. Erau oameni care de prea multă vreme erau la vârf și lucrurile trebuiau resetate. Orice serviciu de informații să înțeleagă că nu poate controla Justiția, că nu poate influența Justiția și că trebuie să se rezume strict la ce spune legea: ca ori de câte ori, pe activitatea lor de siguranță națională, găsesc indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, să sesizeze procurorii”, a completat fostul magistrat.

Nu în ultimul rând, că problema era cu oamenii, nu instituția, și ar trebui găsită o formulă de mandate limitate: „Ideea era cu oamenii. La fel cum în Justiție un procuror-șef poate fi 3 plus 3, modelul acesta ar trebui replicat și în servicii

Critici pentru CEDO și CJUE

Fostul judecător conbstituțional i-a judecat pe judecătorii CJUE pentru modul cum au tratat problema privind respectarea dreptului național față de dreptul UE. 

E o problemă pe care CCR a avut curajul să o abordeze acum. Am fost judecător raportor. Ce m-a deranjat, nu a fost decizia, ci modul cum au judecată. Trebuie să cuprindă o motivare care să convingă. Era extrem de subiectivă și nebazată pe nimic. M-a deranjat superficialitatea judecății și faptul că parea că judecătorii de la Luxemburg ne spun asta am decis, nu vă interesează motivarea, noi vă spunem că trebuie să se aplice drepptul european în detrimentul celui național. Aici este, de fapt, problema, CCR nu a contestat niciodată că se aplică dreptul european în detrimentul dreptului național, mai puțin cu privire la Constituție, unde este o discuție mare, nu doar juridică, legată de modul cum este constituită această Uniune Europeană”, a explicat Morar. 

„Nu am criticat-o pe Kovesi, ci pe CEDO”

Fostul judecător CCR a mai explicat ca instanța națională a pus întrebarea, iar judecătorii CJUE „au luat de bun o singura parte”, de asemenea a invocat probleme pe care Curtea Constituțională a României le rezolvase deja. „Nu aveau ei ce sa mai solutioneze”, a mai completat Morar. 

În ceea ce privește acțiunea fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, Daniel Morar a susținut că nu a criticat-o pe fosta șefă, ci pe CEDO. 

Eu am criticat CEDO pentru modul cum a procedat. Pentru că a procedat total atipic. Kovesi era în poziția unui justițiabil care își căuta dreptatea. Poate să apeleze la orice instituție, cum crede de cuvință. Eu am criticat CEDO din perspectiva deciziei pe care a dat-o și am explicat care trebuie să fie modul de lucru. Trebuie să epuizezi absolut toate căile de atac din sistemul național pentru a te plânge apoi la CEDO că nu ai sau că nu ți s-a făcut dreptate în sistem”, a spus Daniel Morar. 

De asemenea, el a explicat că, fiind vorba de un act administrativ, exista o soluție. 

„Știu ce se spune. Era un act administrativ, actul ministrului și raportul acela de evaluare, vă amintiți acel adevărat rechizitoriu făcut de Tudorel Toader, în care nu mai ajungea la concluzie, era un act administrativ, care putea fi contestat”, a mai completat fostul judecător constituțional. 

Morar a catalogat astfel judecata CEDO ca fiind una „rapidă și pripită”

Momentul necunoscut de la Cotroceni

Au aflat colegii cand au citit cartea, nu am primit feedback”, a spus Morar  explicând că într-adevăr, „nu era uzual” să i se adreseze președintelui, însă legea nu îl oprea.

Eu eram judecătorul CCR prin perspectiva poziției de (fost) procuror șef al DNA și șase luni al Ministerului Public, îmi dădeam cel mai bine seama ce înseamnă o asemenea decizie. Ce ar fi însemnat. Ar fi însemnat să iei toată logistica să o muți dintr-o parte în altă parte, ceea ce tehnic nu era posibil într-un timp scurt de timp. Ca să nu mai vorbim de opoziția celor care o dețineau. Și atunci dându-mi seama că nu e posibil, ci e cert că vor rămâne procurorii fără intercepătări o vreme, mai ales dacă ei nu se înțeleg, eu am judecat așa. Să vorbesc cu cineva care poate influența lucrurile în statul acesta, mai ales din punct de vedere legislativ. Atunci m-am adresat șefului statului să-l fac să conștientizeze ce înseamnă această probabilă decizie”, a mai explicat Morar. 

Decizia privind completurile de cinci judecători

În ceea ce privește decizia CCR asupra nelegalității completurilor de cinci judecători și faptul că decizia afecta dosare importante precum cel al lui Liviu Dragnea, fostul judecător constituțional a explicat că „CCR trebuie să vadă conformitatea legilor cu Constituția”. 

„CCR la acel moment a rezolvat niște probleme cronice ale societății. Când oamenii au venit în fața legii că acele completuri de judecată de 5 nu sunt constituite potrivit legii, am constatat că așa e”, a mai spus Daniel Morar. 

Abuzul în serviciu

În ceea ce privește decizia CCR asupra abuzului în serviciu, fostul șef al Curții a explicat că hotărârea a venit ca urmara e diferenței dintre cazuri, context în care Curtea a spus că raportarea trebuie făcută strict la legea care prevede abuzul în serviciu și nu la fișele posturilor stabilite de fiecare instituție în parte, cerând „mai multă rigoare”. 

Morar a mai susținut că la acel moment se ajunsese la deturnarea sensului și scopului unui parchet anticorupție, în contextul în care 40% dintre infracțiuni erau de abuz în serviciu. 

Schimbarea protocolului din 2009

Fostul șef DNA a explicat că nu a fost de acord cu o nmodificare privind protocolul de comunicare între instituții din 2009, semnat de fostul procuror general Ioan Amariei. Daniel Morar a explicat că informații care țineau de activitatea DNA ajungeau în acel moment la cabinetul fostului procuror general. 

Când m-am dus eu, la DNA și SRI există un protocol între DNA și SRI semnat de fostul procuror general Amarie. Pe baza protocolului avea loc primirea și expedierea poștei secrete (...) până în 2009, eu primeam informații care puteau fi exploatate de procurorii anticorupție, care aveau la baza indicii de săvârșire a unor fapte de corupție, nu treaceau prin cabinetul procurorului general. M-a nemulțumit (protocolul din 2009), nu voiam că acele informări, dacă vizau strict activitatea anticorupție să meragă la un alt birou. Am fost revoltat (...) Al doilea aspect că trebuie să facem echipe comune și să le raportăm modul cum ne îndeplinim sarcinile, i-am spus doamnei procuror că această parte nu o s-o respect.  Am spus că trebuie să facem alt protocol, (...) am fost refuzat”, a mai spus fostul șef DNA.  

Privind apariția în spațiul public a corespondenței cu SRI, fostul șef DNA a spus că nu ar fi trebuit că subiectul să ajungă public, fiind o informație clasificată. „Am avut o discuție cu SRI, e admirabil că jurnalistul a reușit să obțina o corespondență clasificată, e clasificat nu avea de ce să-l dea”, a mai spus Daniel Morar. 

Momentul cu Valeriu Stoica: Am vrut să arăt cum s-a maturizat corpul judiciar

Morar a mai explicat, în ce privește discuțiile cu fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica, privind dosarul lui Gabriel Bivolaru, fapt care ar declanșa un scandal în prezent, fostul șef DNA a explicat că legea nu îi permitea să trimită în judecată un parlamentar, în timp ce acum acest lucru este permis, dar fără o arestare. 

„A fost o încercare din partea puterii și a fost tergiversată și refuzată, Stoica, ca ministru al Justiției, s-a considerat probabil responsabil”, a relatat Morar, explicând că fostul șef al Justiției le-a declarat procurorilor la acel moment că ce va depinde de el, ca om politic, va face, întrebându-i însă dacă pot să facă acel dosar, în contextul în care exista posibilitatea ca dosarul să fie unul slab.

Nu se obișnuia, dar aceste discuții au avut loc, le-am expus pentru că magistrații din zilele noastre să vadă că a fost și o altă abordare. Gabriel Bivolaru cred că era primul parlamentar care intră în vizorul procurorilor. (...) „Acum pare sfidător, am vrut să arăt cum s-a maturizat corpul judiciar, a mai explicat Morar, argumentând că nu a dorit să îl critice pe fostul ministru. 

OUG 13 și criticile lansate la adresa DNA și CSM

Fostul judecător CCR a mai explicat că în cazul OUG 13 și criticile la adresa DNA și CSM, magistrații nu au fost interesați de ce conține actul normativ, chiar dacă era unul controversat, ci nu de ceea ce urmeau politicienii.

Poate dacă aș fi scris această carte fără să fi avut mandatul de judecător CCR, aș fi avut, aș fi fost mult mai vehement față de clasa politică. Dar eram după ani buni de stat la CCR și aveam obligația să văd lucrurile dintr-o altă perspectivă. Ideea e: ce poate și ce nu poate să facă legiuitorul. Asta era problema”, a explicat Morar. 

Fotul șef CCR explicat că, în calitate de judecător CCR nu este interesat de actul de legiferare al Guvernului sau al Parlamentului, ci dacă respectă sau nu respectă Constituția. „Noi am înțeles. Să nu vă închipuiți (...) Toți judecătorii au înțeles ce înseamnă acel act, era foarte probabil, iar spun foarte probabil, ca cei care erau cercetați atunci, chiar șeful partidului de guvernământ - Dragnea, ca prin acel act să încerce să scape de dosarul penal”, a mai relatat Morar.

Ca judecător al CCR, eu nu puteam decât să constat decât că un act de dezincriminare, un act de grațiere, un act de amnistie, intră în atributul legiuitorului. Eu nu am criticat societatea. (...) Eu am criticat amestecul magistraților în această ecuație. Ei nu aveau o treabă cu asta, nu era treaba magistraților de scaun să meargă și să protesteze cu privire la asta. Aveam obligația de reținere. Nu asta era problema lor”, a mai arătat fostul judecător constituțional. 

Referitor la CSM, Morar a spus că „ei pot să dea avize doar pe acte care privesc activitatea judiciară”,și nu pe actele de amnistie și grațiere, relatând că au existat decizii CCR care arătau acest lucru. 

Ce spune despre recalcularea pensiilor pentru magistrați

„Problema este că într-adevăr ar încălca principiul retroactivității. Atât că aici este vorba de pensii speciale. Dacă ar fi contributivă este clar că nu se poate recalcula în niciun fel”, a spus Daniel Morar privind modificcarea pensiilor speciale pedntru magistrați.  

Potrivit fostului judecător CCR, „aici este o discuție deschisă”.

Momentul fotografiei cu Florin Iordache

Fostul judecător CCR a relatat că ce l-a deranjat la acel momet a fost minciuna, acuzând că este vorba despre membrii USR, care au spus că este la un restaurant lângă Parlament, deși era vorba despre restaurantul din Parlament, unde „erau și ei” și unde a explicat că obișnuia să mănânce zilnic, iar acei mebrii USR știau acest lucru. 

  „S-a vorbit mult și degeaba pornind de la o dezinformare a celor care au pus, care au postat fotografia. Eram cu o colegă la masă, am explicat și atunci public. Eu mergeam aproape în fiecare zi să mănânc acolo, iar domnul Iordache atunci, care cred că era președintele Comisiei juridice, a venit să-i spună colegei care era magistrat-asistent, că lucrează și la legea lor, și că magistrații-asistenți ai CCR vor fi și ei în legea magistraturii, nu ai CCR”, a mai relatat Morar. 

Decizia CCR privind anticipatele: A sancționat aroganța politicienilor 

„Acea decizie mai mult a sancționat aroganța oamenilor politici, care cred că pot schimba Guvernul României numai ca să le iasă lor calculele”, a spus Morar, explicând că era o problemă absolut nouă, când președintele și premierul afirmau public că vor să treacă propunerile de premier astfel încât să ajungă la alegeri anticipate.

Daniel Morar a respins însă faptul că acea decizie ar fi pus capăt alegerilor anticipate. 

Morar a susținut că nici ideea comasării alegerilor nu este posibilă, invocând o decizie CCR care spune că existența unui număr mare de buletine de vot crează o stare de confuzie pentru alegători. 

Potrivit fostului șef CCR, un astfel de demers ar încalca dreptul de a alege și dreptul de a fi ales, arătând că nu există posibilitatea de a participa la ambele rânduri de alegeri pentru un candidat. 

Refuză posibilitatea ocupării unei funcții de conducere pe viitor

Morar a refuzat și ideea de a ajunge din nou pe o funcție publică de conducere. 

„Vreau să mă deplasez cu totul de sfera publică în acest moment”, a susținut fostul șef DNA și șef CCR. 

Întrebat la dacă ar apăra, în calitate de avocat, persoane care au beneficiat de deciziile CCR, Daniel Morar a susţinut că nu poate da un răspuns concret, menţionând totodată că nu are obligaţii faţă de nimeni.

Adevărul Live


Ultimele știri
Cele mai citite