Lecţia despre uber: cum se vede din România aplicaţia care schimbă lumea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Da, ţi-ai putea monitoriza cursa pe ceasul inteligent. FOTO Uber/Facebook
Da, ţi-ai putea monitoriza cursa pe ceasul inteligent. FOTO Uber/Facebook

Uber a împlinit un an în România. A trecut în 12 luni de la visul american la barbarul de tiran. Cum vede şefa Uber România aplicaţia care schimbă lumea. În bine sau rău.

Uber este o aplicaţie prin care faci bani, te deplasezi, cunoşti oameni, colectezi date, transporţi colete, mâncare sau oameni, eşti lăsat fără loc de muncă şi schimbi lumea, devenid totodată unul dintre miliardarii planetei. Toate acestea sunt valabile, dar nu toate deodată şi nu pentru acelaşi om. Cel de la urmă este creatorul a ceea ce e Uber, în esenţă: o idee materializată într-o aplicaţie şi o afacere.

Uber, asemenea Google, va deveni un verb (de aceea e scris cu literă mică în titlu). În România, parafrazându-l pe Nichita Stănescu, ai putea spune: „Ce uber perfect ar fi fost acesta, de n-ar fi deranjat pe nimeni“. Am vorbit cu Nicoleta Schroeder, manager general Uber România, despre acest deranj şi schimbarea pe care Internetul o aduce până şi pe străzi, în transporturi.

Ce înseamnă Uber ca serviciu şi soluţie

În noiembrie 2014, Uber România nu exista oficial. Atunci, am discutat cu Antonio Eram, director Netopia, despre tehnologie şi idei disruptive. „Vine unul cu o idee, îţi pune software în maşină şi faci bani ca taximetrist într-un ecosistem optimizat, totul în siguranţă, iar această idee scoate oameni în stradă, cei vechi protestează pentru că se văd depăşiţi“, explica el schimbările pe care le aduce Uber. Tocmai de aceea am spus la început că schimbă lumea o aşa idee, în bine sau rău. Nu e totul în alb şi negru, e în nuanţe de gri.

Aproape de Piaţa Victoriei este biroul Uber România. Echipa e condusă de Nicoleta Schroeder (foto), 29 de ani, care odată cu aniversarea serviciului în România şi-a aniversat şi ea anul în acest startup imens. Înainte de Uber, unde a venit convinsă de un prieten care a părăsit Facebook pentru companie, a lucrat în consultanţă şi finanţe şi a experimentat viaţa ca antreprenor.

Nicoleta Schroeder

„Când Uber intră într-o piaţă, tendinţa este ca lumea să considere că intră în competiţie cu taximetria sau cele de personal driver, cu serviciile de închirieri auto, dar noi nu abordăm aşa. Da, când Uber intră într-o piaţă se simte o uşoară contractare, dar în timp piaţa ajunge să fie constantă. Ce se întâmplă e că întreaga piaţa creşte, pentru că Uber convinge alţi oameni care poate înainte nu foloseau serviciile de transport“, explică Schroeder ce se întâmplă cu un astfel de serviciu.

În esenţă, este o aplicaţie în care îţi faci un profil, introduci un card de pe care vei plăti şi apoi foloseşti serviciul. A pornit ca un serviciu de transport oameni, dar acum s-a diversificat şi spre alte domenii tocmai pentru că au fost probleme în anumite oraşe şi ţări. „Vorbim de un serviciu nou, de tehnologie, şi există oameni care se adaptează puţin mai greu şi care ar vrea să nu existăm. Noi mizăm însă pe educaţia oamenilor, să înveţe ce face şi la ce e utilă aplicaţia noastră“, mai spune managerul Uber România.

În studiul Uber, 86% din utilizatori susţin că legislaţia actuală nu sprijină ridesharing-ul. Iar de când a debutat în România, 25% din clienţi spun că folosesc maşina personală mai puţin, pe când 41% apelează la serviciu când locurile de parcare sunt limitate.

Alte servicii pe care Uber le are în alte ţări.

image

Pe piaţa locală există UberX, pentru pasageri, Uber Child Seat cu maşini în care există scaun pentru copil şi Uber Select cu maşini şi tarif premium. În afară mai există Uber Eats, ca o diversificare a platformei, popular în New York şi pregătit pentru Paris. Se lucrează la UberEverything. Şefa Uber România susţine că această infrastructură pe care compania americană o pune la dispoziţie duce livrările (de orice fel) la un nivel superior. Marele avantaj, atât pentru mâncare, cât şi pentru pasageri, este că aplicaţia înregistrează totul: poziţia curentă, profilul celor care o folosesc, date despre aceştia. 

O discuţie des întâlnită în taximetrie.

Sunt date în aplicaţie de care nu te bucuri când iei un taxi. Ştii cine vine, şoferul există în baza de date a companiei, există un traseu pe care aplicaţia îl înregistrează, îţi sunt estimate timpul în care ajungi şi tariful pe care îl vei plăti, iar cursa poate fi împărţită cu alţi oameni. Pe scurt, există ceea ce s-ar putea numi transparenţă. Şi această idee a transformat aplicaţia în concurenţă. 

Ce înseamnă teama taximetriştilor cu adevărat

Când Uber a debutat în România, Bucureşti era al 265-lea oraş. Acum, serviciul e în aproape 400 de oraşe în aproximativ un an. E un produs nou, dar mai ales beneficiază de o strategie disruptivă. Despre acest aspect, Nicoleta Schroeder spune că schimbările par atât de mari tocmai pentru că au lipsit până acum.

„Înţeleg de ce lumea reacţionează aşa, transporturile ca domeniu de activitate nu au fost deranjate. În România n-am avut cazuri de tipul celor din Paris, chiar dacă au fost taximetrişti care au comandat Uber în încercarea de a intimida. Se întâmplă peste tot, de aceea vrem să avem un dialog deschis cu toate autorităţile relevante, care se ocupă de reglementare“, susţine aceasta. „Scopul nostru este să fim reglementaţi, deoarece eonomia de ridesharing e la început, iar faptul că se dezvoltă şi la noi e un pas firesc. Noi n-avem o problemă cu concurenţa, că astfel va fi actualizată şi legislaţia“.

În discuţia cu Schroeder, aceasta a amintit o declaraţie a directorului general Uber pe care ar fi dat-o într-un interviu în India: orice regulă are privilegiul şi dreptul de a deveni veche şi de a fi actualizată. Atenţia asupra Uber România a fost poate la cel mai ridicat nivel în vara anului trecut. Atunci, un proiect de lege a adus completări legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Uber a spus încă de atunci că ceea ce face, adică ridesharing, nu se încadrează în această lege. A împlinit un an şi poate că nu e atât de departe de o reglementare potrivită. 

Un miliard de curse în câţiva ani.

image

„Reglementând tehnologii noi încurajezi competiţia, ajuţi la creşterea calităţii serviciilor şi acest lucru se întâmplă natural când apar platforme noi. M-am bucurat anul trecut, după lansare, când am văzut pe Facebook că au început să apară poveşti cu taximetrişti care şi-au pus în maşini bomboane, sticle cu apă, iar asta pe fondul discuţiei despre serviciul nostru şi impactul pe care îl are“, povesteşte Nicoleta Schroeder. 

„Bucureştiul este un oraş mare, aglomerat, şi toţi putem coexista în acest ecosistem de mobilitate foarte bine. Deşi lucrez la Uber şi folosesc serviciul, sunt momente când poate să iau un taxi are mai mult sens. E pe stradă, în faţa mea, nu am niciun minut de aşteptat. Dar dacă am întâlnire în Pipera, nu aleg niciuna, ci metroul, că e mult mai rapid“.

Încă de anul trecut, şi nu doar în România, discursul Uber a fost despre cum oraşele pot fi mult mai libere, dacă oamenii folosesc mai puţin maşina personală. În cifre, sunt două milioane de locuitori cu circa un milion de maşini. În trafic, bucureştenii stau circa 103 ore pe an. Iar maşina personală nu este folosită foarte mult, doar între birou şi casă, între casă şi magazin, iar în restul ocupă parcarea.

Managerul general al Uber România susţine că o miză mare e să-i convingă pe şoferi să aleagă alte moduri de deplasare, nu doar pe utilizatorii care n-au maşină. Tocmai de aceea nu comunică niciodată numărul de şoferi parteneri, ci un indicator mai relevant: timpul de aşteptare. Acum, este de aproximativ 4,5 minute. Era 12 minute la început şi aproape şapte minute în vara lui 2015. 

Ce înseamnă să lucrezi într-un startup atât de mare

Aplicaţia aceasta a Uber a dus compania la o evaluare de câteva zeci de miliarde. Oamenii sunt însă puţini, iar şefa pe România susţine că autonomia e deplină. „Există puţin suport regional, iar acela e pentru când ai cu adevărat nevoie. Echipa locală are drept total asupra serviciilor care îşi au rostul pe piaţa respectivă. Pe mine asta m-a atras la Uber, această abordare de startup în startup care a şi dus la succesul de care a avut parte“, explică aceasta. 

Echipa locală, pornind de la trei oameni - manager general, de operaţiuni şi de marketing, colectează feedback, asigură suportul local, vine cu idei de poziţionare pe piaţă şi de promovare, dar nu derulează niciun fel de activitate de dezvoltare software. Sunt mai puţin de 10 oameni în prezent, dar procesul de recrutare e cel mai interesant aspect.

„Noi avem două poziţii deschise, dar putem sta cu oameni în minus, că tot paşii aceia de recrutare vor fi urmaţi. În cazul meu a început în octombrie şi s-a finalizat în februarie. Este un timp standard, treci printr-o serie de interviuri şi înainte să fii acceptat (sau respins) munceşti propriu-zis, creezi un business plan. Şi asta se întâmplă în timp ce zeci de oraşe se lansează, dar nu împiedică lansarea şi nu grăbeşte procesul“, detaliază managerul general. 

În ceea ce priveşte lansarea, aceasta susţine că e şi în funcţie de interesul arătat de utilizatori. Sunt unii care descarcă aplicaţia, deşi serviciul nu e disponibil, Kiev fiind un exemplu în acest sens. „Infrastructura noastră ne permite să vedem locuri în care oamenii descarcă şi deschid aplicaţia. Apoi, contează cât de uşor se găseşte echipă locală“. Acea infrastructură se bazează mult pe colectare de date, iar Uber la nivel mondial va fi o resursă incredibilă în acest sens. Deja a început.

Uber nu este pâinea lui Dumnezeu, venită să purifice lumea. Nu este o salvare, este o afacere care schimbă un domeniu, chiar dacă oamenii îi înţeleg mai greu modul de funcţionare. De fiecare dată când vine vorba de aşa idei şi schimbările pe care le produc, îmi amintesc o vorbă: pe vechi îl sperie noul. Google a schimbat modul în care găsim informaţii. Wikipedia a reinventat referatul de şcoală. Facebook schimbă comunicarea. Revoluţiile nu se produc peste noapte, dar pentru fiecare dintre ele există câte o generaţie căreia nu-i pasă de vechi pentru a privi la viitor.

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite