Fotografia care surprinde magia Transilvaniei, premiată la World Press Photo: Acest mediu fragil riscă să dispară
0Printre fotografiile premiate în concursul World Press Photo pentru 2014 se regăseşte şi una realizată în Maramureş. Aceasta a fost făcută în 2012, pentru revista „National Geographic“, şi prezintă obiceiurile şi pe oamenii locului sub titlul „Transilvania: construit pe iarbă“.
Rena Effendi şi Adam Nicolson au vizitat România în 2012, mai precis, au vizitat satul Breb din Maramureş, pentru un articol care urma să fie inclus în numărul aniversar al revistei „National Geographic“. Sub titlul „Fân. Frumos.“ a fost publicată povestea acestui ţinut îngheţat în timp, cu obiceiurile şi oamenii săi, iar Effendi a furnizat fotografiile. Una dintre ele este acum premiată la World Press Photo, cel mai prestigios concurs de fotojurnalism, conform lui Teofil Ivanciuc.
Fotografa Rena Effendi este din Baku, Azerbaijan, s-a născut în 1977 şi este sub contract cu „National Geographic“, publicaţie pentru care a şi realizat fotografia devenită acum celebră. În cariera ei de până acum, cel mai mare proiect fotografic în care a fost implicată Effendi a fost călătoria de 1.700 de kilometri, între 2002 şi 2008, de-a lungul unei conducte care leagă Azerbaijan, Georgia şi Turcia. În cei 6 ani dedicaţi proiectului, ea a documentat impactul pe care îl are proiectul gazoductului de miliarde de dolari asupra cetăţenilor acestor ţări, pescari şi fermieri mai ales.
Fotografiile realizate atunci au fost incluse în albumul „Pipe Dreams: A Chronicle of Lives Along the Pipeline“, publicat în 2009. Zonele în care ea şi-a derulat activitatea sunt, în general, din regiunea fostei uniuni sovietice, din Turcia, din Iran şi chiar din Kârgâstan, unde a documentat traficul de persoane şi consumul de heroină în rândul femeilor. În Maramureş, în satul Breb, Nicolson şi Effendi au discutat cu familia Borca şi au documentat strânsul fânului peste vară.
„Acest mediu rural fragil, deşi a rezistat colectivizării regimului comunist al lui Ceauşescu, riscă acum să dispară sub presiunea industrializării moderne şi globalizării, venite ca rezultat după intrarea României în Uniunea Europeană în 2007“, se arată pe pagina WPP. Fotografia „Transilvania: construit pe iarbă“ a primit premiul III la categoria „Observed Portraits“. Fotografiile ei pot fi vizualizate şi pe site-ul refendi.com.
Fotografia premiată de către World Press Photo
Ţinutul îngheţat în timp, văzut de „National Geographic“
„Fânul e aur“, spunea Effendi într-un interviu pentru „The New York Times“ în iunie 2013. „Poţi ghici cine e proprietarul doar observând forma căpiţei. Au forme şi stiluri individuale“, completa ea. Effendi a mai spus că a fost fascinată de alegerea oamenilor, de traiul lor tradiţional şi de cum n-au preferat comoditatea vremurilor moderne, păstrând acea legătură veche cu pământul. „Pentru ei e un stil de viaţă. (...) Mi-au spus: «Păi, ce am face cu acest pământ, dacă nu l-am mai munci? Stă aici de pomană?»“, a afirmat fotografa.
„Este o lume construită «de mână», aproape deloc mecanizată, unde oamenii cunosc totul. Nicăieri în lumea nu există, în vocabularul local, un număr atât de mare care să exprime habitate separate, respectiv 148 de cuvinte“, scria Nicolson în articolul original pentru „Adevărul“).
Am vrut să redau puritatea peisajului şi pe oamenii care încă locuiesc acolo. Rena Effendi, după călătoria în Transilvania
Jurnalistul a participat la discuţia unei familii care nu ştia ce să aleagă între un cal şi un tractor. A ales, până la urmă, animalul. „Un cal, pentru că n-a inventat nimeni, încă, maşina care să nască o versiune mai tânără a ei“, completează el în articol. Povestea expune o scurtă istorie a României în timpul comunismului, dar şi a generaţiilor post-comuniste, care au preferat munca în străinătate în detrimentul lucratului propriului pământ, din motive financiare. Cu banii făcuţi afară, românii tineri s-au întors în locurile natale, unde şi-au construit case mari cu termopane.
„Problemele au fost exacerbate odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007. Definiţiile neghioabe pentru fondurile europene au stat în calea multor ferme mici din Transilvania“, notează Nicolson. „Dacă problemele economice s-ar rezolva, dacă agricultura europeană ar fi mai dispusă la diverse variaţii, dacă guvernul român ar fi mai alert cu privire la bogăţiile Transilvaniei, ar putea fi salvată această lume. Transilvania nu este încă o fosilă, este în viaţă, doar că are nevoie de ajutor“, mai spunea Adam Nicolson.
Află mai multe:
Transilvania, prin ochii „National Geographic”: frumoasă şi săracă
Se încarcă comentariile...
