Ping-pong cu bolnavii. Dezbatere medici-pacienți despre transferul de la spitalele de stat la privat

Ecourile scandalului în care a fost implicat medicul Cătălin Cîrstoiu, managerul spitalului Universitar din București, până mai ieri candidat în cursa pentru Primăria Capitalei, sunt departe de a se fi stins. Practica acestuia, de a trata pacienții în spitalul de stat, iar apoi în propria clinică privată, scoate la iveală o situație care dospește parcă dintotdeauna în sistem: redirecționarea pacienților de la stat către privat și invers. O jonglerie considerată imorală. Ce ar trebui făcut? O reglementare legislativă, propune ministrul Rafila.

Cât de corect este față de un pacient să fie tratat într-un spital de stat, iar apoi trimis pentru continuarea investigațiilor la o clinică privată cu care medicul are contract și unde bolnavul trebuie să plătească pentru serviciile primite? Nu este corect, nu este etic. Rezultatul? 1-0 pentru lucrătorii medicali care își îngroașă conturile din buzunarul bolnavilor. Însă, la fel de imorală este și situația inversă, cea în care medicul trimite pacientul din sistemul privat la cel de stat, acolo unde tratamentul este gratuit. Rezultatul? 1-0 pentru pacient, care face economie la bani, în timp ce clinica pierde financiar. Păpușarul acestei jonglerii este medicul care, de multe ori, stă cu picioarele în două luntri: când ajută bolnavul, când ajută clinica particulară, când se ajută..chiar pe el. 

Ministrul Rafila vrea să reglementeze ideea de etică 

Indiferent de situație, vorbim despre un fenomen care ar trebui reglementat în așa fel încât nimeni să nu mai aibă de suferit: nici pacientul, nici spitalele publice, nici policlinicile particulare. „Eu cred că cele două sectoare, public şi privat, nu trebuie să fie considerate opuse, ci trebuie să fie considerate complementare, dar trebuie să jucăm în condiţii de egalitate în ceea ce priveşte modul de decontare a serviciilor”, a declarat zilele trecute ministrul Alexandru Rafila. Acesta a anunțat că va încerca să găsească o soluţie legislativă care să reglementeze situațiile când pacienții sunt direcționați de la stat către clinicile private și invers. „Ne gândim să lucrăm la un punct de vedere legislativ care să fie făcut cumpătat şi care să respecte două principii. Un principiu este al faptului că un medic poate să lucreze deopotrivă în sistemul public sau în cel privat, dar lucrul acesta trebuie făcut cu respectarea programului de lucru, dacă lucrează în spitalul public, în integralitatea lui. Al doilea principiu este că pacienţii pot să opteze între public şi privat, însă eu m-am referit explicit la situaţia în care de exemplu un pacient este chemat la spitalul public, este investigat la spitalul public, dacă care este direcţionat către o clinică privată”, a mai precizat oficialul. „Vreau să găsim o soluţie legislativă care să permită și o astfel de situaţie în care pacientul este tratat întâi la public şi trebuie să ajungă la privat, sau invers, când ajunge din sistemul privat în cel public”, a încheiat ministrul. 

Jongleria „du-te, vino!”, explicația unui fenomen legal, dar nu și etic

Însă, până când se dumiresc autoritățile ce trebuie făcut și până când se urnesc pentru a și face ceva concret, pacienții sunt, de multe ori, tratați ca niște mingii de ping-pong plasate în terenuri adverse: când la stat, când la privat și invers. Deși, este de părere dr. Mihai Negrea, specialist în managementul sănătății, astfel de situații nu se întâmplă chiar foarte des. Iar când se întâmplă, și pacientul are vina lui. „Astfel de situații se întâlnesc, mai degrabă, în cazul unor medici renumiți, pe lista cărora își doresc să ajungă foarte mulți pacienți. Pentru orice afecțiune banală aceștia vor să fie văzuți de un profesor. Doctorul este, însă și el om: are doar două mâini și două picioare. Nu face față numărului mare de solicitări și încearcă să le trieze, să le împartă, să le direcționeze cum poate”. 

De aceeași părere este și Radu Gănescu, președintele Asociației pacienților cu boli cronice. „Vor să ajungă la cel mai cunoscut domn profesor, la cel mai mare academician. Iar acest lucru creează o sincopă în sistem, în sensul în care unele spitale sunt suprapopulate, iar altele, mai mici, ce-i drept, sunt aproape goale. Și iată cum ajungem la liste de așteptare foarte mari și medici care nu mai pot face față situației create”. 

Însă, atrage atenția, dr. Mihai Negrea, am intrat deja într-o zonă gri, călcăm pe nisipuri mișcătoare. „Medicina este o profesie care se poate practica în orice formă atâta timp cât se ține cont de etică. Medicul este liber să aleagă unde lucrează, în sistemul public sau cel privat. La fel și pacientul este liber să-și aleagă medicul. Problemele apar în momentul în care un doctor lucrează la spitalul public și consultă la privat în același timp sau când  își redirecționează pacienții dintr-o parte în alta. În ultimul caz se încalcă dreptul pacientului de a-și alege spitalul, respectiv contractul comercial semnat cu clinica privată”, a mai precizat expertul. 

Radu Gănescu vine chiar cu un exemplu concret vorbind din proprie experiență. „De multe ori, se întâmplă ca medicii care lucrează și la stat și la privat să fenteze sistemul de stat. „El la ora 14.00, să zicem, ar trebui să fie la program, la stat, dar nu-l găsești pentru că deja și-a început programul în privat. Sunt lucruri scăpate de sub control pentru că nu avem nici o delimitare.”

„E greu, într-adevăr, să te împarți în șapte locuri”, recunoaște și dr. Ovidiu Telegescu, managerul unei clinici private. „Nu poți dilata timpul, nu le poți face pe toate, însă nici să te trezești că, de fapt, trebuie să fii la spitalul X, iar tu ești încă la clinica Y. Din nefericire, aceasta este o problemă mare a sistemului. Totul pleacă de la fonduri și lipsa de personal”. 

Dr. Mihai Negrescu încearcă să explice fenomenul redirecționării pacienților de la stat către privat atingând și un subiect mai sensibil: cel al banilor. „Unii medicii, care au contracte și cu clinice private, primesc  din partea acestora anumite comisioane,  în funcție de numărul de pacienți pe care îi tratează. În timp ce din partea spitalului public nu primesc nimic”. 

Dr. Ovidiu Telegescu completează ideea amintind proasta finanțare a spitalelor publice, dar și  lipsa echipamentelor de bază. Ce să mai vorbim despre aparatură de ultimă generație!  „Atâta vreme cât pentru un RMN în sistemul de sănătate public se așteaptă cu lunile, este normal ca medicul, în situații de urgență, să trimită pacientul în privat. Acolo unde investigația poate fi făcută chiar și a doua zi. Vorbim despre investigații decontate de casa de asigurări”. 

Ori în căruță, ori în țeleguță

Vorbim despre o situație care are nevoie să fie pusă la punct,  a comentat situația Radu Gănescu, președintele Asociației pacienților cu boli cronice: „Este un haos total în care fiecare face cum interpretează sau cum crede de cuviință. Sunt situații în care unii dintre pacienți ajung în privat și sunt trimiși la public sau invers..medicul de la stat nu are timp, e ocupat, e pe secție, e în operație și trimite bolnavul la cabinetul particular. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple! Nu este normal! Ar trebui ca cele două sisteme să nu fie concurențiale, ci complementare”, a spus acesta. „Dacă mă întrebați pe mine, ar trebui să fie ori stat ori privat. Nu poți să le amesteci și să spui că lucrezi deontologic și colo și colo. Să iei bani din ambele părți. Există interpretarea conflictului de interese. Deci, ori în căruță, ori în țeleguță”.

Medicul Ovidiu Telegescu vine cu un contraargument. El este de părere că o astfel de separare nu este posibilă deocamdată în România. „La capitolul personal stăm foarte prost. Nu cred că am avea cum să separăm vreodată sistemul public de cel privat, căci am rămâne fără medici în spitalele de stat. În privat sunt alte salarii, alte condiții de muncă. Aici, medicii au șansa reală de a-și putea face meseria. Să nu uităm că spitalele de stat sunt subfinanțate, multe nu sunt dotate la standarde de secol 21”. 

Radu Gănescu consideră că statul ar trebui să fie tranșant în această problemă, iar autoritățile să clarifice cât mai repede problema. „Să fie bine pentru toată lumea: pacienți, medici, spitale de stat și private”.

Pe de altă parte, a precizat dr. Mihai Negrea, problema se află chiar în mâna medicilor. Specialistul este de părere că aici ar trebui să se implice în primul rând Colegiul Medicilor. „Avem comisii de etică. Noi ar trebui să ne reglementăm între noi și să spunem: nu este etic ce se întâmplă!”