Sabotorii sănătăţii inimii pe timp de iarnă

Zilnic, inima pompează în corp circa 7.000 de litri de sânge. Acest veritabil motor al organismului se contractă ritmic de 100.000 de ori, în fiecare zi, cu o energie formidabilă, de care nu aflăm decât în momentul în care motorul se „gripează“. Rateurile pe care începe să le dea sunt de cele mai multe ori consecinţele stilului nostru de viaţă şi sunt mai evidente în anotimpurile cu temperaturi extreme, cum este iarna.

Decesele care survin în întreaga lume din cauze cardiovasculare înregistrează un vârf în luna ianuarie, a arătat un studiu dat publicităţii recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea Carolina de Sud, SUA. De vină nu ar fi frigul, ci virusurile gripale care circulă în număr mare în această perioadă, alături de alţi factori de risc precum poluarea aerului şi variaţiile care ţin de „ceasul circadian“, mai spun oamenii de ştiinţă americani.

Eşarfă la gât, mai ales dimineaţa

Medicii cardiologi români spun că, totuşi, frigul este un factor esenţial în compromiterea sănătăţii inimii pe durata iernii. Potrivit dr. Oren Iancovici, medic specialist cardiolog la Centrele ARES - Spitalul Monza din Bucureşti, evenimentele cardiace se produc oricând, nu există un anotimp anume şi niciun sezon dedicat. Însă, anotimpurile cu temperaturi extreme, cum este iarna,  îl face pe pacient să fie mai vulnerabil. „În fiecare anotimp cu temperaturi exagerate, pacienţii cardiaci trebuie să se protejeze. Niciun pacient care se ştie cardiac nu iese afară fără să-şi pună o eşarfă la gât, mai ales în primele ore ale dimineţii“, mai spune acesta.

Iarna, frigul agresează organismul, iar pacientul bolnav de inimă îl tolerează greu, afirmă, la rândul său, dr. Cristian Udroiu, medic primar cardiolog la clinica Bio-Medica din Bucureşti. „Pe de o parte, din cauza acestui stres, creşte reflex tensiunea arterială, cu toate consecinţele sale: creşte incidenţa accidentului vascular cerebral, infarctului miocardic şi aşa mai departe. Inima pompează mai greu şi pacientul respiră mai greu. Pe de altă parte, frigul „strânge” arterele coronare – spasm- , ceea ce duce la suferinţa miocardului, care nu mai primeşte suficient sânge şi apar durerile în piept şi, în formele grave, chiar infarctul“.

Bolnavul cardiac poate petrece timp afară, la temperaturi scăzute, bine îmbrăcat, atâta timp cât se simte bine, confortabil, mai spune acesta. „Îmbrăcămintea joacă un rol foarte important, pentru a-l proteja de temperaturile scăzute agresive. Este însă contraindicat efortul fizic în frig. Acesta creşte necesarul de oxigen al inimii, care nu are cum să fie satisfăcut în condiţii de frig“, subliniază medicul Udroiu.  

Aerul rece şi angina pectoral

Atât frigul, cât şi infecţia cu un virus gripal duc la creşterea nivelului de inflamaţie din corp. „Crescând inflamaţia organismului, creşte şi inflamaţia vasului. Aceasta înseamnă că se accelerează un proces care se numeşte ateroscleroză – adică depunerea de colesterol şi calciu pe vase, dar nu există nicio dovadă astăzi care să ne arate şi să ne îndrume pe noi ca medici că pacienţii care au o gripă sau o altă infecţie au un risc mai mare de infarct în conexiune directă. Nu putem spune că gripă egal infarct“, explică dr. Iancovici.

Pacienţii care sunt deja cardiaci şi nu se tratează bine de orice altceva – fie că au febră  40 de grade Celsius, fie că nu mai respiră bine, cresc riscul de a avea parte de un eveniment cardiac. „Depinde de ce boală cardiacă suferă. Dar nu înseamnă că există o conexiune directă între gripă sau infarct“.

Aerul rece pe care îl inhalăm ieşind afară în frig poate fi şi un declanşator al problemelor cu inima. „Când spun aer rece nu e vorba de 0 grade Celsius, ci de multe grade sub 0, minus 10, minus 20, şi nu suntem protejaţi. Vasul respectiv se contractă foarte tare, el fiind deja îngustat sau astupat cu mai multe substanţe. Şi un vas normal care are o mică porţiune din el nefuncţională atunci când se contractă există un risc mult mai mare să se producă un infarct. Sau măcar să-l doară pe pacient în piept, ceea ce înseamnă angină pectorală“.

Dr. Iancovici mai spune că mulţi pacienţi de 60-70 de ani simt aceste dureri în piept atunci când ies afară în frig. „Şi nu îi doare pentru că aerul e rece, ci pentru că au o boală cardiacă şi ar trebui să meargă la medic şi să se investigheze mai mult. Deci, aerul rece ar putea să provoace angină pectorală şi, dacă pacientul nu se tratează, să ajungă la un infarct miocardic“.

Acelaşi mecanism este activat şi în cadrul pătrunderii în organism a unui virus gripal: creşte nivelul inflamaţiei din corp. „Virusul nu provoacă direct o îngustare a vasului pe loc sau angină pectorală. El accelerează un proces inflamator care ar putea să ajungă la un moment dat – adică în cadrul procesului inflamator se depun mai repede acele substanţe,respectiv colesterol şi  calciul pe vase – dar noi nu vorbim de un moment anume“.

Virusurile gripale afectează plămânii, respiraţia, slăbesc la modul general organismul, adaugă dr. Cristian Udroiu. „Iar dacă acesta este dinainte afectat, cum este cazul bolnavilor cronici, printre care şi cardiacii, va lupta şi mai greu cu virusurile gripale“.

Femeile, protejate de estrogen

Alimentaţia nesănătoasă ne poate creşte şi ea riscul de a face o boală coronariană sau o boală cardiacă. „Nu este o legătură directă. Dacă pacientul nu mănâncă cartofi prăjiţi şi ceafă de porc toată ziua înseamnă că el oricum trăieşte sănătos, face sport, este slab, merge mult pe jos. Dar dacă mănânc în fiecare zi cartofi prăjiţi, cresc riscul să fac o boală coronariană. Sunt pacienţi care sunt genetic protejaţi. Sunt doamne care sunt protejate de estrogen până la 50 de ani, până la menopauză. Estrogenul face ca procesul de a depune colesterol şi calciu pe vase să fie mult mai mic decât la bărbaţi. Sunt mult mai mulţi bărbaţi care suferă de boli cardiace. Şi atunci alimentaţia trebuie văzută în context de stil de viaţă. Nu înseamnă că dacă nu mâncăm cartofi prăjiţi nu mai facem infact. Este posibil să nu mâncăm şi tot să facem infarct“, explică dr. Iancovici.

Acesta adaugă că, din punctul de vedere al cardiologului două sunt problemele: „Sarea – orice mâncare procesată conţine mari cantităţi de sodiu - şi grăsimea – în orice salam nivelul de grăsime e foarte mare. Ceea ce înseamnă că noi ne îngrăşăm şi prin această sare riscăm să dezvoltăm hipertensiune. Şi atunci noi ne adăugăm 2 factori de risc importanţi care nu ar exista dacă am renunţa la mâncarea procesată sau am consuma cantităţi mici, nesemnificative“.

Cum ajungem de la sare la hipertensiune? „50% din populaţia peste 50-55 de ani dezvoltă o boală care se cheamă hipertensiune. Această boală este controlată direct de nivelul – dacă nu luăm medicamente – de sare din organism. Dacă mâncăm multă sare, acumulăm mult lichid în interiorul corpului Acest lichid este în vase şi automat creşte tensiunea în ele. Crescând tensiunea în vase facem ca inima să muncească mult mai greu pentru a împinge tot sângele în restul organelor. Aşa creştem riscul de a face o boală cardiacă mai severă“.

Fumatul accelerează astuparea vaselor

Anumite boli se constituie şi ele în factori de risc care pot duce în cele din urmă la un infarct de miocard. „Ca să ajungem să avem o boală cardiacă ischemică noi trebuie să cumulăm mai mulţi factori de risc. Riscuri majore sunt 5: fumatul, sexul masculin, diabetul, sedentarismul (obezitatea) şi hipertensiunea“, detaliază dr. Iancovici.

Dacă pacientul este şi bărbat, are şi diabet, are şi hipertensiune este şi obez , este şi fumător are un risc mult mai mare să facă un infarct decât un pacient care nu are aceşti factori.

Dacă luăm un pacient hipertensiv sau diabet care se tratează bine de aceste boli, probabilitatea să facă un infarct sau să aibă o boală coronariană sau cardiacă este mult mai mică decât un pacient care nu se tratează.

Într-un top al factorilor de risc care pot duce rapid la un infarct este fumatul, e categoric dr. Iancovici. Gras sau slab dacă fumezi riscul de a face o boală coronariană e foarte mare. Aceasta pentru că fumatul este un accelerator al procesului de ateroscleroză. „Ateroscleroza înseamnă depunere de colesterol şi de calciu pe vase. Ele astupă vasul. Şi s-a dovedit că fumatul dublează viteza şi procesul de ateroscleroză la orice om, fie bărbat, fie femeie. Adică, dacă ar trebui să fac primul infarct la 80 de ani, fumând o să-l fac la 60 de ani“. Cât timp trebuie să fumez ca să ajung să mă îmbolnăvesc? „Nu există nicio regulă nici ca timp şi nici ca număr de ţigări. Poate fi o ţigară pe zi pot fi 4 pachete pe zi“.

„Cine are diabet, de obicei, nu simte“

Cum se produce însă infarctul de miocard de care vorbim? „În limbaj medical infarctul miocardic acut înseamnă că vasele coronare, vasele care alimentează muşchiul cardiac cu oxigen sunt îngustate din cauza depunerilor de calciu sau de colesterol. Vasul se contractă sau se închide de tot, iar în acel moment o porţiune a muşchiului inimii nu mai este alimentat şi moare. Se produce o necroză cardiacă, adică un infarct miocardic. Muşchiul nu se mai contractă şi ne trezim cu o „ameninţare“ la adresa sănătăţii şi a vieţii pacientului“, explică dr. Oren Iancovici.

Infarctul poate fi însă unul nesemnificativ, astfel încât să nici nu-ţi dai seama că l-ai făcut. „Am avut pacienţi care au venit la spital având la activ mai multe infarcturi sau cel puţin unul fără să ştie, fără să-l doară şi să treacă peste el“.

Simptomele specifice încep de la o durere în piept şi pot ajunge până la stopul cardiac, adică la pierderea cunoştinţei şi oprirea inimii. „O angină silenţioasă în limbaj medical înseamnă o durere în piept pe care nu o simţim. Sau e nesemnificativă. Noi credem că ne doare în piept, avem înţepături sau junghiuri care trec după 2 minute sau 5 minute. O corelăm cu faptul că era frig afară sau că am făcut un efort fizic şi nu mergem la doctor. Trecem peste.  Acestea sunt simptomele în general pentru un eveniment cardiac“. Dacă sunt bărbat şi am peste 55 de ani, fără să ştiu că sunt bolnav cu inima, am palpitaţii sau am dureri în piept nesemnificative ca intensitate ar trebui să mă duc la doctor ca să mă investigheze mai bine, mai spune cardiologul. „Pentru că e posibil să fie un eveniment cardiac. Cine are diabet, de obicei nu simte. Pentru că diabetul afectează sistemul senzorial, nervii, iar pacientul diabetic simte durerile la un nivel mult mai scăzut. Dacă nu simt, trec peste, neştiind că e vorba de un eveniment cardiac important“.

Există însă şi simptome nespecifice ale unui eveniment cardiac important. „În medicină nu e ceva 100%. Putem avea palpitaţii, transpiraţii, ameţeli, dureri în spate, dureri în mâini. Sunt lucruri care nu sunt legate direct de un eveniment cardiac. 10% din pacienţii cardiaci au simptome care nu sunt trecute în cărţi. Pentru aceasta, pacienţii trebuie să se ducă din nou la doctor şi să povestească totul“.

Mai ales dacă sunt bărbat, am peste 55 de ani, trebuie să merg cel puţin o dată pe an la cardiolog. „Să fac ecografie, test de efort, să alerg pe bandă, să fac analize de sânge. Adică mai mult decât să mă duc la un medic de familie şi să mă asculte cu stetoscopul“.

La câte evenimente cardiace rezistă o inimă?

„Depinde de intensitatea evenimentului sau a bolii. Sunt unii care fac şi câte 5, depinde de mărimea infarctului, cu cât e mai mare cu atât e mai periculos“, adaugă dr. Iancovici.

Într-un infarct nesemnificativ muşchiul cardiac este afectat în proporţie milimetrică, mai spune medicul cardiolog. „Semnele unui infarct se văd doar la o investigaţie invazivă cum e o angiografie sau coronarografie şi vedem acolo că s-a produs ceva mic. Inima nu a suferit, pacientul nici nu ştie, nu există nicio modificare hemodinamică. Leziunea este mică şi nu îl afectează cu nimic, dar ar trebui să-i afecteze stilul de viaţă. Să trăiască mai bine, mai sănătos, să-şi ia medicamentele“.

Dacă evenimentul cardiac este major, pacientului i se pun stenturi. „Procedura este indicată în cazul unei afectări semnificative de 60-70% a muşchiului inimii şi a existenţei unei proporţii clinice, adică pacientul suferă. Avem modificări pe EKG, avem durere în piept, factori de risc fumător, diabetic, hipertensiv“.

Stopul cardiac înseamnă că inima se opreşte. „Este un infarct mare, o porţiune mare de muşchi nu primeşte oxigen şi se opreşte tot muşchiul cardiac. Stopul cardiac poate lovi dintr-o dată nu este napărat nevoie să fi avut evenimente cardiace anterioare, dar poate fi şi o consecinţă a acestora“.

Tineri care au crezut că au gripă şi au făcut infarct

Majoritatea pacienţilor care au între 45 şi 70 de ani şi suferă cu inima au o boală cardiacă adunată în timp. „Un procent mic de pacienţi mor în urma unui stop cardiac la 35 de ani din pricina unei boli ischemice. Alte boli ca de pildă malformaţiile genetice sunt responsabile de aceste decese“, afirmă dr. Oren Iancovici.

El mărturiseşte că a avut şi pacienţi de 20 de ani care după ce au consumat mai multe substanţe interzise într-o discotecă au făcut infarct şi au murit, însă cel mai mult l-au afectat cazurile de tineri care au avut semne de atac de cord precum dureri în piept, dar nu au venit la doctor pentru că nu le-a păsat şi au crezut că nu o să se întâmple niciodată nimic. „Orice pacient de 35-40 de ani care vine cu infarct este un caz. Au crezut că e o gripă sau ceva şi la 1 lună, la 2 luni au venit cu infarcte semnificative, greu de tratat. Pe unii i-am trimis la operaţie, alţii au avut nevoie de transplant de inimă. Acestea au fost cazurile care m-au afectat cel mai mult. Cazuri de pacienţi care ar trebui să trăiască dublu decât au trăit şi noi, medicii, trebuie să le dăm vestea că lucrurile nu sunt bine deloc“.