Medici şi pacienţi propun autorităţilor un plan naţional de screening pentru melanom. 350 de români mor, anual, din cauza acestui tip de cancer

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer şi Societatea Naţională a Medicilor de Familie propun autorităţilor un plan de măsuri de reducere a incidenţei cancerului de piele şi facilitatea accesului la tratament pentru pacienţi diagnosticaţi cu această boală.

Propunerile urmează să ajungă la Ministerul Sănătăţii în vederea elaborării unei strategii naţionale funcţionale din 2017. Iniţiativa face parte din campania de informare şi conştientizare a pericolului melanomului - „Un viitor fără pată”. 

Reprezentanţii medicilor şi ai pacienţilor propun o comisie care să elaboreze un program de depistare precoce, tratament şi monitorizare a melanomului. „Este de dorit ca această comisie să conceapă normele după care să funcţioneze acest program, astfel încât implementarea să fie posibilă începând cu 1 aprilie 2017, odată cu intrarea în vigoare a noului Contract- cadru al CNAS“, a declarat Cezar Irimia, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.

De acest program ar urma să beneficieze în primă fază persoanele care sunt la risc să dezvolte melanom. „De aceea, consultul iniţial la medicul de familie este important, întrucât acesta îşi cunoaşte foarte bine pacienţii din listă şi poate face o selecţie corectă a celor cu risc crescut de a dezvolta maladia. Ne dorim ca prin aceste propuneri să deschidem un dialog cu autorităţile, în beneficiul românilor şi pacienţilor deja diagnosticaţi cu această boală“, a mai spus Irimia.

Melanomul – afecţiune oncologică cu evoluţie rapidă şi prognostic grav

Melanomul este o afecţiune oncologică cu prognostic grav, evoluţie rapidă şi cu o durată de supravieţuire limitată, mai ales în stadiile avansate de boală.

Incidenţa melanomului este în creştere la nivel global şi, cu toate eforturile depuse pentru educarea şi informarea populaţiei cu privire la pericolul cancerului de piele, mortalitatea prin acest tip de cancer nu a scăzut semnificativ.

Conform Skin Cancer Foundation, pe plan mondial, în fiecare oră, o persoană cu melanom moare, iar în 2015 a fost estimat un număr de 9.940 de persoane decedate ca urmare a diagnosticării cu această formă de cancer.

În România, aproape o treime dintre cei care au fost depistaţi cu această formă de cancer mor anual – aproximativ 350 de decese. De altfel, ţara noastră înregistrează o incidenţă în creştere a melanomului, în ultimii 25 de ani – de la 1,2 la 4,5/100.000 de cazuri de persoane diagnosticate cu melanom. În perioada 2007-2012 inclusiv, incidenţa oficială a melanomului a crescut cu 0,5% la 100.000 de locuitori.

Depistarea precoce este cea mai bună metodă de reducere atât a mortalităţii, cât şi a morbidităţii provocate de melanom. Depistat la timp, melanomul este curabil în 98% dintre cazuri. 

„Melanomul este o tumoră ideală pentru un program de screening, deoarece modificările pielii se pot observa cu ochiul liber sau cu o lupă simplă, ceea  nu implică mari cheltuieli. În plus, istoria naturală a bolii este cunoscută şi nu este nevoie de o supracalificare medicală pentru a pune un diagnostic. Apariţia unor aluniţe noi, a unei aluniţe cu aspect mai mult sau mai puţin neobişnuit, care se modifică rapid, ar trebui să fie un semnal de alarmă, pentru că ar putea fi melanom. Orice schimbare a mărimii, formei, culorii, reliefului sau alte evenimente – sângerarea, mâncărimea, apariţia de cruste ar trebui să trimită pacientul către medicul de familie”, a declarat dr. Daciana Toma, medicul de familie şi secretar în cadrul SNMF.

Lipseşte accesul la tratament adecvat

În cazul pacienţilor  diagnosticaţi cu melanom metastatic, opţiunile terapeutice tradiţionale oferă o rată de supravieţuire limitată, spune şi dr. Cătălin Costovici, medic oncolog: „Există o mare necesitate pentru terapii eficiente pentru tratamentul melanomului metastatic. Imunoterapia oferă o nouă abordare în cazul cancerului cu rată de supravieţuire pe termen lung, net superioară celei oferite de metodele clasice de tratament (chimioterapie, radioterapie, terapii ţintite etc.) şi o calitate a vieţii sporită, evitându-se o gamă largă de efecte adverse. Din păcate, în ţara noastră, accesul la astfel de tratament este dictat de posibilităţile financiare, întrucât tratamentul nu este încă decontat de Casa Nationala de Asigurări de Sănătate”. 

Printre măsurile propuse de medici şi de pacienţi se numără: organizarea unui screening-pilot la nivel naţional pe o perioadă de cinci ani, dublat de campanii de informare şi educare a populaţiei, promovarea de către Ministerul Sănătăţii a mesajelor de interes general cu privire la pericolul expunerii la soare şi riscului de melanom, campanii de informare în şcoli, promovarea necesităţii prezentării periodice la control a persoanelor aflate la risc, prin intermediul medicilor de familie, precum şi facilitarea accesului pacienţilor la testare.

FABC şi SNMF cer includerea  prevenţiei melanomului în Contractul Cadru 2017, definirea metodologiei de efectuare a consultaţiilor preventive, realizarea unei reţele eficiente, funcţionale care să cuprindă medicii de familie, dermatologii, oncologii, anatomopatologii şi chirurgii şi, nu în ultimul rând, înfiinţarea unui Registru de Melanom, în condiţiile în care FABC şi SNMF deţin deja un soft de registru de cancer, care ar putea fi armonizat cu softurile CNAS şi MS.  „Un calcul simplu arată faptul că fondurile necesare unui program de prevenţie (care doar în primii ani ar reduce cu circa 150 de pacienţi/an numărul celor care ajung în faza de metastazare) sunt echivalente cu costurile tratamentului pentru circa 10-15 pacienţi/an cu melanom metastazat”, a adăugat Cezar Irimia.

Implementarea unui program de screening pentru melanom ar putea scădea cu 10% numărul de cazuri de melanom metastastazat, până în 2022, şi cu 25%, până în 2027.