O echipă internaţională de cercetători a examinat 137 de mumii, dintre care 76 proveneau din Egipt, 51 din Peru şi zece erau originare din sud-estul Statelor Unite.

Ei au descoperit  semne „clare sau posibile“ de ateroscleroză – depunerea de lipide pe arterele coronariene – la o treime dintre aceste mumii, relatează agenţia France Presse.

„Este surprinzător să vezi că ateroscleroza este atât de răspândită în acele culturi, pe întreg Globul, pe o perioadă atât de întinsă de timp şi printre persoane foarte diferite din punct de vedere genetic, cu  stiluri de viaţă şi regimuri alimentare foarte variate“, subliniază profesorul Randall Thompson, de la Institutul inimii din Kansas City, principalul autor al studiului.

„Această boală, atribuită stilului de viaţă şi regimului alimentar al vieţii moderne, este de fapt legată de îmbătrânire sau poate nu înţelegem atât de bine factorii de risc pe cât credem“, printre aceştia numărându-se şi sedentarismul, fumatul şi alimentaţia bogată în grăsimi, adaugă el.

O cercetare anterioară, coordonată de Thompson în 2011, a arătat că numeroşi egipteni sufereau de ateroscleroză în Antichitate, dar cercetătorii s-au întrebat dacă nu cumva rezultatele studiului au legătură cu faptul că, în Egiptul Antic,membrii elitei aveau o alimentaţie bogată în grăsimi.

Au decis, aşadar, să extindă cercetarea, pentru ca aceasta să includă alte culturi şi epoci.

Thompson a mai precizat că, în lumina acestor noi descoperiri, este „exagerată probabil posibilitatea de prevenire sau de vindecare a bolilor cardiovasculare exclusiv printr-un regim alimentar“.

 „Nu este vorba doar despre o boală legată de stilul de viaţă, ci şi de îmbătrânire“, crede Caleb Finch, unul dintre autorii cercetării.  

Vârsta medie la care au decedat cei examinaţi este de 36 de ani, dar persoanele care sufereau de ateroscleroză erau mai în vârstă în momentul în care au murit, având aproximativ 43 de ani.

În vremurile străvechi, speranţa medie de viaţă era de aproximativ 40 de ani, ceea ce confirmă ipoteza potrivit căreia ateroscleroza are legătură cu îmbătrânirea, arată Thompson. Asta nu împiedică, însă, reducerea factorilor de risc care pot fi controlaţi, precum alimentaţia nesănătoasă, fumatul sau hipertensiunea.