Acizii graşi trans, otrava din alimente

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Margarinele hidrogenate, snacksurile, chipsurile şi alte alimente procesate conţin acizi trans, un tip de grăsimi cu efecte extrem de nocive asupra sănătăţii.

Grăsimile de tip trans (AGT) sunt unele dintre cele patru tipuri de grăsimi larg răspândite în alimente, alături de cele saturate, polinesaturate şi mononesaturate. Este vorba despre acizi graşi mono sau polinesaturaţi care prezintă un tip de legătură chimică numit „trans”, de unde şi denumirea generică.

Cea mai importantă cale de obţinere a AGT este procesarea industrială a uleiurilor vegetale, fie pentru rafinarea acestora, fie pentru transformarea lor în grăsimi semisolide şi solide, utilizate în industria alimentară. AGT rezultă şi în uleiurile vegetale folosite în mod repetat la prăjire, dar pot să apară şi în mod natural, în urma transformării bacteriene pe care o suferă acizii graşi nesaturaţi în stomacul rumegătoarelor, regăsindu-se astfel în preparatele lactate şi în carne. Din această categorie de AGT face parte acidul linoleic conjugat (CLA), singurul cu efecte benefice: reduce grăsimea corporală, este un stimulator imunitar şi are efecte pozitive asupra balanţei lipidelor din organism.

Uleiurile vegetale hidrogenate constituie cel mai mare rezervor de acizi graşi de tip trans industriali din alimentaţie. Hidrogenarea grăsimilor este procesul prin care se schimbă o grăsime vegetală lichidă într-una care îşi păstrează starea solidă la o temperatură mai ridicată.

AGT sunt utilizaţi în industria alimentară pentru ameliorarea texturii şi pentru prelungirea perioadei de conservare a alimentelor. Procentul de AGT conţinut în fiecare preparat este diferit, în funcţie de procedeul industrial folosit şi de tipul de produs obţinut. Concentraţii ridicate se întâlnesc în preparatele la baza cărora stau grăsimi vegetale parţial hidrogenate, cum sunt produsele de patiserie, snacksurile, cartofii prăjiţi. Populaţia consumă, în general, o cantitate mare de grăsimi trans odată cu margarinele hidrogenate (conţinut 10-12% AGT faţă de 1-2% în cele nehidrogenate), cu uleiurile vegetale hidrogenate din industria alimentară de tip fast-food, cu snacksurile, chipsurile, prăjiturile şi produsele de patiserie sau cu uleiurile rafinate şi dublurafinate folosite la gătit.

AGT paralizează sistemul imunitar

Pentru producători, beneficiile grăsimilor trans sunt enorme, deoarece măresc durata de valabilitate a produsului, scad necesarul de congelare al acestora şi implicit cresc profitabilitatea. De asemenea, AGT pot fi consumate de vegetarieni, deoarece sunt grăsimi vegetale. Însă din uleiurile obţinute lipsesc (din cauza proceselor tehnologice de rafinare) vitaminele liposolubile (mai ales vitaminele E şi A), precum şi majoritatea acizilor esenţiali (linoleic, linolenic – acizi cu pronunţat rol antiaterogen şi anticancerigen). AGT provoacă apariţia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative.

Asimilate de către organism, AGT afectează sistemul imunitar, determină o sensibilitate mai mare la infecţii, rezistenţă mai mare la insulină şi, implicit, apariţia diabetului şi favorizează apariţia cancerului. Când AGT sunt încorporaţi în membrana celulelor sistemului imunitar, împiedică activitatea acestora din urmă şi se ajunge treptat la o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii sau la cancer. De asemenea, AGT sunt implicaţi în apariţia aterosclerozei, cu efecte nefaste pentru sistemul cardiovascular în ansamblu.

În 2003, OMS recomanda limitarea grăsimilor saturate la maximum 1% din caloriile consumate zilnic, iar agenţia americană Food and Drug Administration (FDA) a cerut ca pe lista de ingrediente a produselor să fie trecută cantitatea de grăsimi trans. În Europa, Danemarca a interzis din luna martie 2003 grăsimile vegetale parţial hidrogenate, iar de la 1 septembrie 2009, Austria a limitat utilizarea acestora.

Copiii, primii consumatori de grăsimi dăunătoare

Potrivit datelor furnizate de Agenţia franceză de securitate sanitară a alimentelor (Afssa), procentul de acizi graşi de tip trans în alimentaţia copiilor este mai mare decât în cea a adulţilor.

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite