Telemedicina – o şansă pentru pacienţii izolaţi
0
Alte două judeţe din ţară, Galaţi şi Brăila, vor implementa sistemul de telemedicină pentru zone greu accesibile, care funcţionează de aproape doi ani în Tulcea, unde 10 medici au primit aparatură performantă şi pot cere o a doua opinie de la medicii din spitalul judeţean.
Peste 60% dintre femeile gravide din România nu merg niciodată la medic în timpul sarcinii, iar acest lucru se întâmplă mai ales în mediul rural. Unele află de sarcină chiar şi la trei sau patru luni, dar nici atunci nu merg la medic. Ajung pentru prima oară la spital când trebuie să aducă pe lume copiii. Aşa arată ultimele studii făcute la începutul acestui an.
Unul dintre principalele motive pentru care mulţi români nu merg la medic este şi faptul că le este aproape imposibil din cauza distanţelor mari pe care le au de parcurs până la specialişti. Asta în anul 2014 când multe state europene practică deja medicina online. Mai exact, pacientul îi trimite specialistului analizele pe e-mail, iar acesta îi spune care este cel mai bun tratament pentru el. Dar pentru ca acest lucru să poată fi făcut, pacientul trebuie să ajungă să-şi facă analizele.
Un medic de familie de la sat are şi 5.000 de pacienţi
În România ar fi practic imposibil de aplicat această metodă, asta pentru că nu toate localităţile sunt conecate la internet. Tocmai de aceea, autorităţile au încercat să dezvolte un alt proiect care să-i ajute pe puţinii medici care mai sunt în zonele greu accesibile să pună diagnostice corecte.
Proiectul pilot de telemedicină a fost demarat în anul 2012 în judeţul Tulcea. Pentru moment, autorităţile susţin că proiectul va fi continuat în alte două judeţe, Brăila şi Galaţi - pentru a-i ajuta pe medicii de familie să pună un diagnostic mai precis pacienţilor aflaţi în zonele greu accesibile, unde un singur doctor are în grijă şi 5.000 de suflete.
Primul contact cu telemedicina l-a avut în Franţa
Doctorul Jorj Cristea din satul Murghiol, judeţul Tulcea, răspunde la telefoanele sătenilor zi şi noapte şi încearcă, cu greu, să facă faţă numărului mare de bolnavi care îi trec pragul cabinetului. Oferă, lună de lună, vreo 700 de consultaţii şi spune că depăşeşte cu mult numărul de pacienţi pe care ar trebui să-i aibă conform contractului semnat cu Casa Judeţeană de Sănătate. A făcut voluntariat în Franţa timp de câteva luni, când îl bătea gândul să plece din România şi să se stabilească acolo.
În Franţa a văzut prima oară ce înseamnă să faci telemedicină, fiind fascinat de acest sistem, pe care mai târziu a avut şansa de a-l experimenta în propriul cabinet medical.
Din 2012, o fundaţie i-a pus la dispoziţie un EKG, un monitor de semne vitale, un pulsometru, un laptop performant dar şi un sistem software prin care îi poate contacta pe medicii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Tulcea, pentru a le cere o a doua opinie.
„Sistemul nu a funcţionat la adevărata lui valoare”
Dacă în primii doi ani şi jumătate îi contacta de două – trei ori pe săptămână, pentru cazurile mai grave, începând cu ianuarie 2014 a folosit aparatura dar nu a mai putut să le ceară sfatul. Sunt prea ocupaţi, cu atât mai mult cu cât şi spitalul din Tulcea se confruntă cu deficit de personal, la fel ca toate unităţile medicale din judeţele limitrofe.
„Ideea de a face telemedicină este foarte bună. Mă întreb, însă, de ce nu a funcţionat la adevărata ei valoare. Am încercat să colaborăm mai des, dar a fost un proces destul de greoi. Şi noi putem interpreta o electrocardiogramă la faţa locului, nu e greu să pui un diagnostic de infarct, dar uneori mai simţi nevoie şi de o a doua opinie. Am apelat la specialiştii de la Judeţean cel mai des pentru afecţiunile cardiovasculare”, a explicat pentru adevarul.ro medicul Jorj Cristea.
Cum se realizează conexiunea între medicul de familie de la sat şi specialistul de la spital? Simplu, spune medicul. „Faci o electrocardiogramă, la ei monitorul este deschis şi în momentul în care tu trimiţi fişierul, le apare pe ecran. Când stabileau că este urgent, puneam mâna pe telefon şi sunam la 112”, povesteşte medicul.
Melinte: „În Delta Dunării deplasarea se face greoi!”
Şi coordonatorul proiectului din partea Ministerului Sănătăţii, doctorul Petru Melinte, susţine că nevoia de telemedicină este stringentă în zonele greu accesibile, în condiţiile în care medicii sunt oricum puţini şi pacienţii ajung cu greutate la o unitate medicală care să şi aibă toate dotările necesare.
„Proiectul pilot încă funcţionează, este o dezvoltare a medicinei şi, ceea ce este foarte important, încercăm să ne aliniem cu celelalte ţări din spaţiul european”, a declarat pentru adevarul.ro doctorul Petru Melinte.
Potrivit acestuia, a fost aleasă Delta Dunării şi împrejurimile pentru că în anumite momente ale anului în care deplasarea nu se poate face cu nimic iar elicopterele nu pot ajunge la bolnavi din cauza vremii, telemedicina este soluţia cea mai la îndemână pentru a obţine un sfat avizat.
Reprezentantul ministerului adăugă că medicii care s-au implicat în proiect nu au fost motivaţi şi din punct de vedere financiar. De altfel, Jorj Cristea confirmă faptul că suma pe care Casa Naţională de Sănătate o oferă pentru pacienţii consultaţi prin telemedicină era infimă. Aşa că a preferat să nu ceară acei bani.
Arafat: 101 spitale sunt interconectate prin acest sistem
Sistemul de telemedicină de la noi din ţară nu presupune însă doar asigurarea asistenţei medicale pentru persoanele aflate în zone greu accesibile. La ora actuală, nu mai puţin de 101 spitale, atât regionale cât şi orăşeneşti, sunt interconectate, iar medicii pot schimba păreri legate de diversele patologii pe care le întâlnesc.
„Există trei centre mari de recepţie – Bucureşti, Târgu Mureş şi Iaşi – la care sunt conectate unităţile de primiri urgenţe de la alte 100 de spitale. Este nevoie să mai introducem şi alte spitale în acest sistem. Ideal ar fi să putem face telemedicină în toate. De asemenea, compartimentele de urgenţe din spitalele mici trebuie şi ele incluse în tot acest sistem. În orice caz, am depus proiecte şi aşteptăm bani atât de la Banca Mondială cât şi fonduri structurale pentru a ne extinde”, a explicat pentru adevarul.ro doctorul Raed Arafat, directorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne şi fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
În urmă cu doi ani, Ministerul Sănătăţii a primit din partea Agenţiei Americane pentru Comerţ şi Dezvoltare suma de 422.786 de dolari pentru a dezvolta sistemul de telemedicină dar şi pentru realiza un studiu de fezabilitate pentru implementarea acestuia la nivel mai larg.
Un alt fel de telemedicină – consultaţiile medicale online
În statele civilizate unde toţi cetăţenii au acces la medic şi la internet s-a dezvoltat deja o altă modalitate în care doctorii discuta cu pacienţii despre analize. Este vorba despre consultaţiile medicale online, care sunt legale în Franţa, Suedia şi Elveţia. În acest moment însă sunt contestate de specialiştii români. Aceştia arată că în ciuda evoluţiei tehnologice şi a interesului crescând al pacienţilor pentru aplicaţiile care depistează diversele boli, o consultaţie online nu ar putea niciodată să înlocuiască vizita la medic. În plus, atrag atenţia specialiştii, cazurile de malpraxis ar fi din ce în ce mai multe, întrucât de la cadrele medicale riscă să pună diagnosticul greşit.
„Medicina online poate fi acceptată în situaţii speciale. Suntem împotriva unui sistem de acest fel, pe lângă riscurile enorme pentru pacient, în primul rând, sunt riscuri şi pentru medic. Alta e să pui mâna pe el, să îţi dai seama de ce suferă”, a explicat pentru adevarul.ro profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).
Medic: prioritatea României ar trebui să fie dotarea saloanelor
Şi Marea Britanie este una dintre ţările europene care iau în calcul sistemul de vizite medicale online, dar doctorii români care îşi desfăşoară activitatea medicală în spitalele de acolo nu sunt nici ei de acord cu metoda amintită. Spre exemplu, Felicia Buruiană, medic ginecolog, arată că în domeniul său este imposibil să dai consultaţii online.
„Este vital să vezi pacienta. Pot interveni erori de diagnostic. Şi, în general, pacientul trebuie examinat direct de către medic, trebuie pusă mâna pe bolnav, el trebuie ascultat, palpat, or acest lucru nu se poate face pe internet. Din punctul meu de vedere, teleconsultaţia nu ar trebui să fie o prioritate pentru sistemul românesc care trebuie să se ocupe de formarea medicului şi de alte dotări elementare în spitale, ca de exemplu dotarea saloanelor”, a explicat doctorul, stabilit în Anglia de la începutul anului 2005.
Deşi admite că s-ar putea face economii printr-un astfel de sistem de consultaţii online, ginecologul susţine că are mari rezerve cu privire la „corectitudinea managementului unui pacient în acest mod”. Un studiu recent arată că, la nivel global, medicii din lumea întreagă vor realiza în 2014 peste 100 de milioane de consultaţii pe internet.