HARTA SINUCIDERII în România: Psihologii au făcut profilul sinucigaşului român. În Prahova, câte un om se omoară în fiecare săptămână

HARTA SINUCIDERII în România: Psihologii au făcut profilul sinucigaşului român. În Prahova, câte un om se omoară în fiecare săptămână

Una dintre cele mai frecvente metode de sinucidere este spânzurarea. FOTO Adevărul

În România, sinuciderea a devenit una dintre practicile care îndoliază nenumărate familii periodic, motiv pentru care psihologii spun că acest fenomen poate fi prevenit. Profilul sinucigaşului din Botoşani este descris clar: un bătrân care locuieşte singur, în mediul rural, fără posibilităţi financiare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevarul.ro vă schiţează harta sinucigaşilor din Romia şi vă prezintă profilul persoanei care aplează la o astefel de tactică, dar şi părerea psihologilor despre acest fenomen.
 
Românii i-au ajuns din urmă pe maghiari la sinucideri
 
 
18 sălăjeni şi-au pus capăt vieţii, în mod intenţionat, în cursul anului trecut, la fiecare 100.000 de locuitori. Cu această incidenţă, Sălajul se situează pe un deloc onorant loc IX pe ţară, într-un top condus autoritar, în fiecare an, de judeţele Harghita şi Covasna, primul cu 33,98 de sinucideri la 100.000 de locuitori, iar al doilea, cu 30. Cele două judeţe preponderent maghiare sunt urmate, la mare distanţă, de Giurgiu şi Tulcea.
 
Potrivit raportului, aleg, de regulă, să-şi pună capăt zilelor bărbaţii, numărul bărbaţilor care apelează la acest gest extrem fiind, în Sălaj, de 12,33 de ori mai mare decât cel al femeilor.
 
Harta sinuciderilor din Alba: ce metode aleg sinucigaşii şi care sunt motivele pentru care îşi iau viaţa
 
Spânzurarea este metoda preferată de sinucigaşii din Alba. Anual, aproximativ 50 de persoane ajung să îşi ia viaţa din diferite motive. Cele mai întâlnite sunt situaţia socială şi financiară precară, neînţelegerile în familie, problemele de sănătate şi, mai rar, dezamăgirile în dragoste.
 
Statistica oficială indică un număr de 40 de sinucideri şi 12 tentative de suicid, timp de opt luni în 2012. Dintre aceştia, 34 au fost bărbaţi (toţi şi-au luat viaţa prin spânzurare) şi 6 femei (din care 5 s-au spânzurat şi o alta a îngurgitat medicamente).
 
Din cele 12 persoane care au încercat să îşi ia viaţa, 8 au fost bărbaţi care au folosit ca metode de suicid spânzurarea (2), sărirea de la etaj (1), îngurgitarea de medicamente (2) şi provocarea de plăgi înjunghiate (4). Alte 4 au fost femei (3 plăgi înjunghiate şi una îngurgitarea de medicamente). La nivel naţional, judeţul Alba se află la coada clasamentului privind rata sinuciderii. Într-un raport al Institutului Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici”, Alba este pe locul 23 cu o rată de 12,99 sinucideri la 100.000 de locuitori/an. Topul
este condus de Harghita (31,21 de cazuri) şi Ilfov (29,09 de cazuri).
 
Doi timişoreni înstăriţi şi-au pus capăt zilelor pentru o prostituată de lux
 
 
Poveştile despre sinucideri în Timişoara de altă dată sunt aproape inexistente. Asta nu pentru că nu ar fi fost destui care şi-au pus capăt zilelor, ci din simplul motiv că necroloagele rămase în arhive nu specificau aceste amănunte. Cum nici presa de scandal nu exista, au rămas poveştile şi legendele duse din vorbă în vorbă.
 
Una dintre ele se referă la doi burghezi timişoreni la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care erau amatori de bordeluri de lux.
 
Se ştie că în Timişoara au mai existat numeroase aşa zise case de tolaranţă, pentru clienţii de toate buzunarele. Bordeluri au fost amplasate în cartiere mărginaşe, în cartierele Iosefin şi Fabric, pentru cei cu venituri mai mici, dar şi în centru unde lucrau prostituatele de lux. 
 
Harta sinuciderilor din Prahova. O persoană îşi ia viaţa aproape în fiecare săptămână, iar metoda cea mai frecventă este spânzurarea
 
Un raport pe 2012 al Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” consemnează o incidenţă a sinuciderilor în Prahova de 12,6 la suta de mii de locuitori. 93 de prahoveni şi-au încheiat anul trecut socotelile cu viaţa, metoda cea mai frecventă, în proporţie de 90%, fiind spânzurarea.
 
Potrivit raportului Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, în 2012, s-au înregistrat 2.753 de sinucideri în România, o scădere faţă de cifra înregistrată în 2011, cu 2784 cazuri.
 
Pe judeţe, incidenţa regională a sinuciderilor, raportată la 100.000 locuitori, aceasta s-a menţinut, ca şi în anii anteriori, cu o rată inexplicabil de mare a sinuciderilor în Harghita – 30 de cazuri din 100.000 locuitori/an, Covasna – 34, Giurgiu – 21,8, Tulcea – 21,8 cazuri/100.000 locuitori/an.
În alte zone ale ţării, incidenţa sinuciderilor este mult sub media naţională, cum sunt Maramureş – 7,31 şi Vrancea – 6,8.
 
Sărăcia şi stresul, cele mai des întâlnite motive de sinucidere. Psihologii braşoveni spun că tragediile pot fi prevenite
 
 
Judeţele cu cea mai mare rată a sinuciderilor sunt Harghita (31,21 de cazuri la suta de mii de locuitori), Ilfov (29,09), Satu Mare şi Covasna (peste 25 de cazuri la suta de mii de locuitori). Braşovul are 15 sinucidere la 100.000 de locuitori. 
 
Cele mai multe sinucideri au loc în lunile călduroase, respectiv august, mai, iulie şi iunie, în această ordine, după numărul cazurilor înregistrate. Numărul bărbaţilor care îşi pun capăt zilelor este de două ori şi jumătate mai mare decât cel al femeilor. Femeile au însă mai multe tentative. Bărbaţii cu tendinţe sinucigaşe sunt cei necăsătoriţi, divorţaţi sau văduvi. Numărul sinuciderilor este mai mare la oraş decât în zonele rurale. Tot statisticile arată că intelectualii îşi pun capăt zilelor mult mai des decât oamenii fără studii. 
 
Harta sinuciderilor la Sibiu
 
 
Potrivit reprezentanţilor spitalului, numărul de cazuri de acest gen este în scădere. În perioada similară a anului trecut au fost înregistrate 60 de cazuri iar în tot anul 2012, 108 cazuri. 
 
“În general sunt persoane tinere, până în 35 de ani. De asemenea, în general sunt pacienţi cunoscuţi cu etilism, cu pregătire medie sau mai puţin de mediu şi vin repetat la noi, nu sunt la prima încercare. Ca şi modalităţi predomină ingestia de medicamente, mai puţine sunt cazurile cu autoleziuni. Noi le acordăm asistenţă medicală şi îi îndrumăm spre control psihologic şi psihiatric”, precizează Constantin Roşca, medic şef al Unităţii Primiri Urgenţe. 
 
Profilul sinucigaşului din judeţul Botoşani: bătrân care locuieşte în mediul rural, singur şi sărac
 
Disperarea, singuratatea, decepţiile în dragoste dar mai ales sărăcia îi determină pe mulţi români, mai slabi de înger, să îşi încheie socotelile cu viaţa. Deşi este un fapt condamnat de Biserică şi societate, iar sinucigasii ajung să fie stigmatizaţi şi după moarte, tot mai mulţi romani recurg la sinucidere.
 
În judeţul Botoşani, numărul mare al sinucigaşilor este dat de oamenii de vârsta a treia, care trăiesc în mediul rural. Iar care, spun specialiştii, în multe cazuri nu au nici măcar un motiv din cauza căruia să recurgă la acest gest. Psihiatrii spun că nici măcar ei nu îi mai pot ajuta pe cei care sunt cuprinşi de gânduri negre. 
 
La acest material au participat Dorin Timonea, Ştefan Both, Dana Mihai, Simona Suciu, Ramona Găină, Miruna Luca.
citeste totul despre: