Semnal de alarmă. Anul trecut, numărul copiilor incomplet vaccinaţi până la vârsta de 18 luni a crescut cu 15%
0
Numărul copiilor incomplet vaccinaţi până la vârsta de un an şi jumătate a crescut cu 15% în 2014 în timp ce acoperirea vaccinală la nivel naţional a scăzut cu 86% faţă de ţinta de 95%. Potrivit unei analize a Institutului de Politici Publice, vaccinarea a scăzut constant la toate vaccinurile din Programul Naţional de Imunizare, în 2014, cu excepţia celui făcut în maternitate.
Potrivit cercetării, acoperirea vaccinală pentru DTP 4, VPI 4, Hib 4, HEPB3 si ROR 1 la vârsta de 18 luni s-a situat sub ţinta de 95%. Raportat la numărul de născuţi vii valorile acoperirii vaccinale sunt sub 86% pentru toate antigenele vaccinale şi în scădere cu până la 3,3% faţă de anul anterior.
Numărul copiilor depistaţi ca incomplet vaccinaţi până la vârsta de 18 luni a crescut cu 15% faţă de anul precedent, principalele motive ale nevaccinării corespunzătoare vârstei numărându-se neprezentarea la medic, refuzul părinţilor, naşterea în străinătate, omisiunea, contraindicaţia medicală sau lipsa vaccinului.
Românii de la oraş refuză vaccinarea
În analiza prezentată de Institutul de Politici Publice se precizează că principala cauză este neprezentarea, 28% dintre părinţii nu şi-au dus copiii la vaccinare, în timp ce 14,3% dintre ei au refuzat să-şi vaccineze copilul.
Totodată, numărul românilor care refuză să-şi vaccineze copilul este în creştere faţă de 2013, creştere fiind mai pronunţată la oraş: plus 3,2% în 2014 faţă de 2013.
Lipsa vaccinurilor este o altă cauză pentru scăderea procentelor privind acoperirea vaccinală. Astfel, aproximativ 8% dintre copii au ratat vaccinarea din cauza faptului că vaccinul lipsea.
În urma analizei s-a mai stabilit că există diferenţe notabile între valorile costului mediu pe doza de vaccin achiziţionat raportate de fiecare judeţ. Spre exemplu, în judeţul Gorj este un cost mediu de 91 lei pentru fiecare vaccin, fiind urmat de judeţe precum Cluj (65 lei), Timiş (53 lei), Braşov (52 lei), iar la cealaltă extremă se află judeţe precum Bistriţa Năsăud (30 lei) şi Buzău (28 lei).
Indicatorul de eficienţă stabilit prin Programul Naţional de Imunizare a stabilit că un cost mediu /doză vaccin achiziţionat centralizat este de 35 lei.
A scăzut numărul persoanelor care folosesc mijloace contraceptive
Cercetarea mai arată că Programul Naţional de Sănătate a Femeii şi Copilului nu este monitorizaţi corespunzător în prezent, în condiţiile în care numărul persoanelor care utilizează în mod constant mijloace contraceptive a scăzut semnificativ (cu 20%) în ultimii ani.
În ceea ce priveşte Acţiunea de Mediere Sanitară în anul 2014, iniţiativă guvernamentală adresată direct încurajării accesului grupurilor vulnerabile la servicii publice de sănătate, faptul că numărul mediatoarelor sanitare a scăzut cu 46% faţă de 2008, cea mai accentuată scădere (de peste 3%) fiind anul trecut, pune în pericol eficienţa politicilor statului faţă de aceste categorii.
„Nu se poate face prevenţie şi educaţie primară sanitară cu o singură mediatoare încadrată la Bucureşti spre deosebire de 35 la Mureş, de exemplu”, se arată în comunicatul organizaţiei.
„Vaccinarea şi tratamentele care vindecă în proporţie de peste 90% hepatita C reprezintă viitorul”
Reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în România, Victor Olsavszky, a declarat miercuri, cu ocazia Zilei Mondiale a Hepatitei, că vaccinarea şi tratamentele care vindecă în proporţie peste 90% hepatita C reprezintă viitorul.
„La nivel mondial şi european există o mişcare de sprijin foarte puternică pentru a face ceva împotriva acestor hepatite. Vaccinarea şi tratamentele care vindecă în proporţie de peste 90% hepatita C reprezintă viitorul. Dar, aceste medicamente sunt foarte scumpe şi nici statele bogate nu şi le pot permite. De aceea, OMS a lansat, în aprilie 2014, pentru prima dată un ghid de screening al persoanelor cu hepatita C. Apoi, în martie 2015, OMS a făcut un ghid pentru prevenţie şi tratament al persoanelor cu hepatită B. În 2016 va fi propusă o strategie mondială a sănătăţii”, a declarat Olsavszky.
Acesta a explicat că strategia pe care o va propune OMS, cu termen până în 2030, va cuprinde, în primul rând, controlul infecţiilor în spitale.
„Apoi, trecerea la vaccinarea universală contra hepatitei B, de exemplu a personalului medical . În unele state europene obligatoriu trebuie să fie vaccinate împotriva hepatitei B cadrele medico-sanitare. Apoi, studenţii la medicină nu au ce căuta la practică în spitale dacă nu sunt vaccinaţi împotriva hepatitei B”, a continuat reprezentantul OMS în România.
Mijloacele de transmitere a celor cinci tipuri de hepatită
Din cele cinci tipuri de hepatită, A şi E au cale de transmitere fecal-orală, iar spălatul pe mâini este mijlocul cel mai sigur de a preveni infecţia.
Hepatitele B, C şi D sunt cauzate de contactul cu sânge contaminat sau lichide biologice contaminate. Tipurile B şi C răspund pentru 96% dintre decesele cauzate de hepatite şi complicaţiilor acestora.
„Împotriva Hepatieti B putem lupta prin vaccinare şi prin prevenţie, pentru hepatita C avem o problemă mai mare”, a mai spus Olsavszky.
Hepatita cauzează 4.000 de decese pe zi. Hepatitele B şi C omoară anual 1,4 milioane de oameni. În lume sunt 13,3 milioane de bolanvi de hepatită B şi 14 milioane cu hepatită C. În jur de 44% dintre bolnavi au fost infectaţi prin injecţii, contaminări în spitale sau prin consumul de droguri.
Vaccinul împotriva hepatitei B are o eficienţă de peste 95%.
Anul trecut, primul vaccin contra hepatitei C, conceput de o companie britanică, a fost testat, oferind rezultate promiţătoare.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Ciurchea: Pacienţii cu tratament nou pentru hepatita C, obligaţi să meargă la control
Noul tratament fără interferon pentru hepatita C va fi administrat începând din august, timp de 12 săptămâni, unui număr de aproximativ 5.000 de pacienţi, care vor fi obligaţi să respecte medicaţia şi să meargă la controlul periodic, a anunţat, miercuri, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.
Se încarcă comentariile...
