Numai doi din zece români ar accepta în familie sau în cercul de prieteni pe cineva de altă etnie. Romii, „oile negre“ din ochii românilor

Numai doi din zece români ar accepta în familie sau în cercul de prieteni pe cineva de altă etnie.

Doar doi din 10 români ar accepta să aibă în familie sau printre prieteni persoane de altă etnie, arată un sondaj de opinie realizat la comanda Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ privind percepţia Holocaustului din România şi a relaţiilor interetnice.

Potrivit sondajului, relaţia românilor cu persoane de diverse etnii a fost măsurată folosind scala Bogardus, unde 1 este cea mai apropiată relaţie acceptată cu o minoritate ("membru de familie"), iar 7 cea mai depărtată ("nu ar trebui să vină în România"). Potrivit rezultatelor, arată sursa citată, "se poate observa că cea mai mare toleranţă se regăseşte în raport cu evreii (3,8) şi maghiarii (4,1) şi una semnificativ mai scăzută în raport cu romii (4,8) sau arabii (5,0)".

Aceste diferenţe, menţionează realizatorii sondajului, se modifică în funcţie de mediul de rezidenţă al repondenţilor. "Astfel, arabii sunt mai puţin toleraţi în mediul rural (5,1), romii mai puţin toleraţi în mediul urban, iar evreii şi maghiarii au obţinut scoruri egale între toleranţa în urban şi rural", precizează comunicatul.

Distanţa socială mai mică în raport cu evreii rezultă din faptul că aceştia sunt acceptaţi în familie (15%), în grupul de prieteni (16%) sau ca vecini (16%), într-o măsură mai mare decât celelalte minorităţi.

Nivelul distanţei sociale (gradul de acceptare al celuilalt) arată o scădere a toleranţei faţă de arabi (51% faţă de 46% în sondajul din 2015) şi maghiari (29% faţă de 26% în 2015). În cazul romilor se observă o creştere a toleranţei: 39% dintre respondenţi consideră că aceştia nu ar trebui să vină în România sau doar să viziteze România, faţă de 41% în 2015. În cazul evreilor procentul rămâne acelaşi ca în 2015, 22%. De asemenea, se observă că în Bucureşti gradul de acceptare faţă de evrei şi maghiari este cel mai scăzut, raportat la media naţională.

În acelaşi sondaj se constată un trend descendent în ceea ce priveşte opinia pozitivă despre minorităţi. Astfel, maghiarii reprezintă o resursă valoroasă pentru ţara noastră pentru 5% dintre respondenţi (10% în 2015), iar germanii sunt apreciaţi de către 9% dintre intervievaţi (21% în 2015).

Romii sunt cei mai discriminaţi

Romii sunt în continuare, potrivit rezultatelor sondajului, "o problemă sau o ameninţare" pentru ţara noastră, în opinia a 54% dintre intervievaţi (61% în 2015). De asemenea, acelaşi studiu arată o creştere a celor care apreciază că romii "au mai multe drepturi în raport cu populaţia majoritară" (25% faţă de 17% în 2015). Acelaşi trend al opiniei este prezent şi în cazul evreilor (10% faţă de 6% în 2015).

Romii sunt mai discriminaţi faţă de alte etnii întrucât obiceiurile şi cultura lor sunt percepute de un anumit segment din societatea românească ca fiind incompatibile cu valorile acesteia: căsătoriile timpurii, nivelul scăzut al educaţiei, comunităţile relativ închise, neadaptibilitatea pe piaţa muncii, meşteşugurile specifice, practicile exotice într-ale ghicitului, porturile colorate, muzica orientală (sau manelele), limba romani etc. Romofobia este o dublă-discriminare, atât din punct de vedere rasial, cât şi etnic, cele două dimensiuni suprapunându-se de multe ori, după cum se explică în mai multe studii de specialitate cu privire la discriminarea romilor.

Specialişti: Trebuie să privim cifrele contextualizat

„Nu există un răspuns unic şi orice generalizare reprezintă o greşeală. Rezultatele studiului trebuie să fie înţelese punctual şi specific în funcţie de caracteristicile sociodemografice ale românilor care au fost întrebaţi. Românii încep să devină toleranţi faţă de persoanele cu care intră mai des în contact, în oraşele mari avem deja o varietate de etnii şi naţionalităţi iar în mediul rural, de exemplu în Transilvania convieţuiesc în relaţii pozitive români, maghiari, saşi, secui, romi, evrei. Cu cât cunoşti mai bine o persoană cu atat eşti mai tolerant. De aceea în regiunile şi comunităţile unde nu există o istorie a convieţuirii multietnice şi gradul de intoleranţă este ridicat.

Desigur funcţionează încă multe prejudecăţi şi multă necunoaştere, ceea ce contribuie la răspunsurile variate. Cu privire la a avea o rudă de altă etnie, distanţa socială este valabilă şi la alte popoare, fiind mai acceptabilă şi confortabilă căsătoria între persoanele de aceeaşi etnie deoarece apare un grad mai înalt de încredere şi implicit de agreabilitate“,  a explicat psihologul Mihai Copăceanu.