Pandemia de COVID-19, aşteptată să-şi arate noua direcţie

Omicron este varianta dominantă în actualul val al pandemiei Foto: Arhivă

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, apreciază că infecţia cu SARS-CoV-2 va determina în România un număr de cazuri tot mai mic, începând de săptămâna viitoare. Experţii în Sănătate susţin însă că nu este momentul să răsuflăm uşuraţi, ba din contră.

Statistica oficială a indicat ieri 4.276 de noi cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 – din circa 42.000 de teste efectuate şi 46 de decese. Numărul de persoane internate în secţiile de COVID-19 este de 2.702. De asemenea, la ATI-COVID se află internate 398 de persoane din care 346 sunt nevaccinate. 

„Dacă săptămâna trecută am observat o creştere a numărului de cazuri faţă de săptămâna precedentă, remarcăm deja o scădere chiar în aceeaşi zi de marţi şi, dacă ea va fi susţinută şi în următoarele zile, probabil că vom intra pe un trend descendent”, a afirmat Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii. 

Oficialul a mai spus că deşi rata de pozitivare a cunoscut o creştere uşoară de la 9% până la 12%, gradul de ocupare a paturilor la Terapie Intensivă a scăzut, la fel şi numărul de internări şi cel de decese. Această rată de pozitivare a testelor va continua să scadă, a apreciat ministrul. 

Rata de reproducere rămâne peste 1

„La rata bazală de reproducere, ieri aveam 1,11 – în creştere faţă de săptămâna precedentă –, dar observând ceea ce se întâmplă la nivelul regiunii europene a OMS, evoluţia în regiune este de scădere generală a numărului de cazuri. Mai sunt cinci ţări care sunt în zona cu rată de reproducere pozitivă, adică peste 1, între care şi România, dar având în vedere trendul regional, opinia noastră este că începând cu săptămâna viitoare vom intra şi noi pe un trend descendent care să ducă la dispariţia, încet-încet, a acestei probleme de sănătate publică în perioada următoare şi la reluarea activităţilor în mod obişnuit. Rămânem vigilenţi, suntem cu toate sistemele în funcţiune, începând cu testare, monitorizare, evaluarea pacienţilor, medicaţie şi paturi în spitale”, a mai spus ministrul. Potrivit lui Rafila, tulpina Omicron a virusului SARS-CoV-2 este în continuare cea dominantă, conform secvenţierilor realizate în România. 

Prof.dr. Emilian Popovici, medic epidemiolog, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, atrage atenţia că, la noi, creşterea apare cam la două-trei săptămâni de la înregistrarea creşterilor în ţările europene. „Sigur că numărul de infecţii depistate este proporţional cu numărul de teste efectuate. Dacă faci 40.000 de teste, vei găsi un anumit număr de cazuri pozitive, dacă vei face 100.000, vei găsi un număr semnificativ mai mare. Deocamdată, cam din 19 martie, suntem la un număr bazal de reproducere uşor peste 1, deci este o creştere moderată şi vom vedea cum vor evolua lucrurile în continuare. Sigur că există diferenţe între ţări. Toate şi-au luat nişte repere legate de cazurile de la ATI şi de rata de decese care sunt asumate. Adică, au spus aşa: nu vom modifica măsurile până când nu va exista un anumit grad de ocupare în spitale şi o anumită rată de decese. Acelaşi lucru îl facem şi noi. E bine că există acest reper de acţiune pentru această problemă”, a subliniat epidemiologul. 

Deltacron, depistată acolo unde e căutată 

Noul coronavirus continuă să circule însă atât în Europa, cât şi în Asia, producând noi variante. Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, scrie pe pagina sa de Facebook despre faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS, a confirmat circulaţia variantei hibride a SARS-CoV-2, numită Deltacron, care combină caracteristicile variantelor Delta şi Omicron. Aceasta nu a primit încă statutul de variantă de interes sau de îngrijorare din partea OMS, mai spune medicul. Cazuri de infecţie cu varianta hibridă au fost semnalate în Danemarca, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi SUA. „Având în vedere circulaţia intensă a celor două variante, fenomenele de recombinare sunt posibile, iar varianta Deltacron a fost detectată rapid mai ales în ţările în care monitorizarea genomică se realizează la standarde înalte. Virusurile hibride apar atunci când mai multe variante virale infectează o persoană simultan. Acestea interacţionează în timpul replicării virale şi pot apărea subvariante care combină structuri virale”, a explicat dr. Marius Geantă. 

Până acum, în România, 64.958 de persoane au decedat în urma infecţiei cu SARS-CoV-2. 

34 de noi medicamente în lista de compensate

Ministrul Sănătăţii a anunţat că, de la 1 aprilie, lista de medicamente compensate şi gratuite a fost lărgită prin introducerea a 34 de noi molecule pentru pacienţii cu fibroză chistică (Kaftrio), afecţiuni neurologice, ciroză biliară, boli endocrine şi metabolice, boli cronice ale rinichiului, glaucom, diabet zaharat, hemofilie, talasemie, hipertensiune pulmonară, amiotrofie spinală, amiloidoză, angioedem ereditar şi afecţiuni oncologice.