Medicii rezidenţi îşi aleg specialitatea. Cardiolgia şi chirurgia plastică, printre cele mai disputate meserii

Tinerii absolvenţi de medicină, medicină dentară şi farmacie, care au promovat concursul naţional de rezidenţiat îşi aleg marţi specialitatea. Toate centrele universitare în care s-a susţinut examenul organizează repartiţia candidaţilor.

Concret, alegerea locurilor, a posturilor şi a centrelor de pregătire pentru tinerii care au obţinut un punctaj de promovare se va desfăşura între orele 09.00 - 21.00. 

„Mai mult de o treime din candidaţi vor rămâne fără loc sau post, asta pentru că Ministerul Sănătăţii a alocat 1600 de locuri de muncă pentru absolvenţi dar concurenţa a fost mare. Doar la noi au susţinut examenul peste 2.500 de tineri. S-ar putea să fie persoane care să fie nevoite să dea din nou rezidenţiatul”, a explicat, pentru adevarul.ro, academicianul Ioanel Sinescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti. 

La Iaşi, repartiţia a început deja şi se va încheia în jurul orei 16.30, spune şi profesorul Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi. 

„Până acum au ales cei care au dat rezidenţiatul la farmacie şi medicină dentară, iar acum aleg candidaţii care au promovat examenul de rezidenţiat în domeniul medicină. La noi există undeva la 300 de locuri pentru aceştia din urmă”, a declarat pentru adevarul.ro profesorul Vasile Astărăstoae.

Potrivit specialiştilor, cardiologia, chirurgia plastică şi pediatria sunt printre cele mai disputate specialităţi.

Ce fac rezidenţii după ce aleg specialitatea 

Candidaţii sau împuterniciţii acestora care au ales loc/post în specialitate, vor primi adeverinţă şi vor semna pentru locul ales într-un tabel ce va cuprinde: poziţia candidatului în clasificarea definitivă, numele candidatului, punctajul obţinut, locul/postul ales în specialitatea dorită şi centrul universitar de pregătire.

Candidaţii medici specialişti sau primari care aleg loc sau post în urma promovării concursului de rezidenţiat, vor semna şi un angajament de plată, cu privire la cuantumul taxei de pregătire pentru cea de a doua specialitate.

Prezentarea la nivelul direcţiilor de sănătate publică din centrele universitare alese, respectiv la unitatea sanitară care a scos postul la concurs, pentru încheierea contractelor individuale de muncă pe durată determinată/nedeterminată, se va face în perioada 8 decembrie-15 decembrie 2014, inclusiv. Stagiul de pregătire în specialitate începe la data de 01 ianuarie 2015.

Pe aceeaşi temă:

Neurologul care a renunţat la România pentru a face medicină de vârf în Germania: „Nu mă mai gândesc la ce pun mâine pe masă!”

România este principalul „furnizor” de doctori pentru Germania, destinaţie preferată de tinerii absolvenţi de medicină sau de medicii rezidenţi aflaţi la începutul carierei. Însă nu doar aceştia îşi croiesc drum spre spitalele nemţeşti, unde se face medicină de vârf, ci şi specialiştii, aşa cum e cazul neurologului George Crivac, care a părăsit România în urmă cu trei ani, în ciuda faptului că avea deja un rezidenţiat făcut aici.

De ce pleacă medicii din România

Doctoriţa Felicia Buruiană (36 de ani) lucrează la Watford General Hospital din Marea Britanie. Ea a părăsit ţara pentru că, deşi era medic rezident şi cadru didactic, avea un salariu de 600 de lei. Potrivit sondajului INSCOP Research, 58,7% din români cred că personalul medical alege să profeseze în străinătate din cauza lefurilor ridicole.

Medicii români pleacă pe capete din ţară. Doar în 2013, 3.000 de doctori au ales să profeseze în alte state europene

Doar la nivelul anului 2013, aproape 3.000 de medici români au solicitat Colegiului Medicilor din România certificatele profesionale curente, documentul necesar pentru a putea profesa în spitalele din străinătate.

Nu doar medicii pleacă din România. Peste 20.000 de asistenţi medicali au părăsit ţara în ultimii cinci ani

Nu doar medicii au plecat în masă din sistemul de sănătate românesc în ultimii ani. Exodul se simte şi în rândul asistenţilor medicali, atraşi de salariile mult mai mari pe care le pot obţine în celelalte state ale Uniunii Europene. România a pierdut nu mai puţin de 23.000 de asistenţi medicali în cinci ani, potrivit statisticilor Institutului Naţional de Statistică (INS).