Accident colectiv în România. În spitalele din marile oraşe s-ar muri pe capete, în cazul unei tragedii precum cea petrecută în clubul din Bucureşti
0Marile oraşe ale României, unele dintre ele centre universitare, ar fi depăşite de o tragedie ca cea din Clubul Colectiv, din Bucureşti. Spitalele de aici, chiar şi cele care, teoretic, primesc pacienţi din toată regiunea, au aparatură învechită, paturi puţine şi personal insuficient.
IAŞI. Lucrări înţepenite de lipsa banilor la Clinica „Marele Ars”
Iaşiul, centru medical universitar, nu ar avea capacitatea necesară de a răspunde unei incendiu de amploarea celui petrecut în Clubul Colectiv din Capitală. Specialiştii ieşeni spun că într-o situaţie similară, cu victime multiple care ar avea nevoie de îngrijiri, pe moment s-ar mobiliza toate forţele necesare şi s-ar găsi o soluţie pentru răniţi, însă pe termen lungul tratarea acestora nu ar fi posibilă. Spitalele ieşene au deficit de personal ATI şi de chirurgie plastică şi suferă la nivel de dotare.
Dacă s-ar activa planul roşu, SMURD ar putea trimite pacienţi în cel mult cinci spitale: „Sf. Spiridon”, cel de Neurochirurgie, de Copii „Sf. Maria”, de Pneumoftiziologie şi Spitalul „C. I. Parhon”. În oraş, singura secţie de chirurgie plastică pentru adulţi, cea de la Spitalul „Sf. Spiridon”, funcţionează îngrămădită, într-un spaţiu total nepotrivit, cu numai zece paturi.
Lucrări încetinite de lipsa banilor
„Avem în total 25 de paturi, dintre care cinci pentru izolarea pacienţilor şi încă cinci paturi ATI, nu toate sunt ocupate cu arşi, dar, la nevoie, se pot mobiliza. Dacă ar fi să facem lucrurile corect, avem nevoie de 60 de paturi. Noi drenăm o populaţie de şase milioane de locuitori din toată Moldova. Cu arsuri grave, avem 250 - 300 de cazuri mari pe an. Mai sunt şi altele pe care le trimitem la Bucureşti, pacienţi cu peste 30% din suprafaţa corporală arsă şi noi nu le putem trata în condiţiile acestea. Pielea e un organ vital, dacă sunt arsuri de 60%, să spunem, sunt nevoie de două luni de internare şi tratament”, a explicat prof. dr. Teodor Stamate, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Reparatorie de la Spitalul de Urgenţă „Sf. Spiridon”.
Clinica medicală se află în această situaţie după ce Spitalul de Urgenţă „Sf. Ioan” a fost închis de guvernarea Boc, în 2011, unitatea acesta fiind comasată cu Spitalul „Sf. Spiridon”. Medicii admit că şefii spitalului au căutat soluţii pentru neîntreruperea actului medical, însă acestea sunt „provizorii” şi „insuficiente”. În paralel, Spitalul „Sf. Spiridon”, cel mai mare din Moldova, încearcă să realizeze o clinică „Marele Ars” de aproape trei ani, însă lucrările se derulează greu pentru că banii de la Ministerul Sănătăţii nu au fost alocaţi toţi odată, ci în tranşe. (Iulia Ciuhu)
CLUJ. Doi medici şi cinci paturi pentru pacienţii cu arsuri
Cinci paturi pentru persoane arse. Aceasta este capacitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca pentru tratarea persoanelor arse sau intoxicate cu fum. „Avem un compartiment de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă cu 12 paturi, dintre care cinci sunt pentru arşi”, a declarat, pentru „Adevărul”, Monica Costin, purtătoarea de cuvânt a instituţiei medicale. Singura secţie din judeţ destinată urgenţelor care implică persoane arse este deservită de doi medici plasticieni. „Dacă arsurile se întind peste 20% din suprafaţa corpului, persoanele sunt transportate la Spitalul de arşi din Bucureşti”, a susţinut Costin.
În condiţiile unui aflux mare de persoane arse există un plan roşu de urgenţă care prevede transportul victimelor la alte spitale din Bucureşti, Oradea sau Târgu-Mureş. În judeţul Cluj mai există un singur spital care se ocupă de arşi, însă nu în situaţiile de urgenţă- Spitalul de Recuperare. „Avem şapte medici la Secţia de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie, dar nu putem prelua urgenţele de persoane arse. Ne putem ocupa de persoanele arse doar după ce au fost stabilizate, în faza post-acută”, a declarat directoarea Spitalului de Recuperare din Cluj, Sanda Patrichi.
În Cluj-Napoca, sunt circa 30 de localuri situate la demisolul sau subsolul unor clădiri, locuri unde evacuarea în caz de incendiu ar fi dificilă. Abia după tragedia de la Bucureşti, prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan a convocat o şedinţa cu instituţiile cu atribuţii de control privind verificarea legalităţii funcţionării locaţiilor care găzduiesc evenimente publice. (Remus Florescu)
SIBIU. Nici măcar o secţie, doar un compartiment pentru arşi
Reprezentanţii celei mai mari unităţi sanitare din judeţul Sibiu spun că nu au o secţie pentru pacienţii cu arsuri, ci doar un compartiment, însă, în caz de nevoie, pacienţii pot fi trataţi la Chirurgie Plastică şi, dacă numărul este mai mare, şi în celelalte secţii chirurgicale ale spitalului. „Spitalul Judeţean Sibiu are în structură o Secţie Clinică de Chirurgie Plastică si Microchirurgie Reconstructivă în care funcţionează un Compartiment pentru Arşi. Secţia are 25 paturi - din care 5 paturi alocate Compartimentului Arşi .
Secţia, care are alocate două paturi pentru terapie intensivă, în cadrul ATI Neurologie, deţine şi o sală de operaţii şi sterilizare. „În cazul unor urgenţe soldate cu un umăr mai mare de pacienţi cu arsuri, aceştia pot fi distribuiţi în cadrul întregii secţii (toate cele 25 de paturi), precum şi pe celelalte secţii chirurgicale ale spitalului. Cazurile grave sunt trimise la Bucureşti la Spitalul de Arşi. În cadrul secţiei lucrează patru medici şi nouă asistente, precum şi două asistente pentru sala de operaţii”, spune Decebal Todăriţă, purtător de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu. (Ramona Găină)
La Braşov, oamenii ar muri cu zile
Şeful secţiei de chirurgie plastică de la Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă, dr. Dan Grigorescu, a declarat că nu resursa umană este problema, ci incapacitatea de a prelua mulţi pacienţi în cazul unei urgenţe majore. Braşovul are angajaţi în sectorul public, la această oră, cinci medici chirurgi plasticieni (patru în Spitalul Judeţean şi unul la Spitalul de copii), cărora li se pot alătura alţi doi specialişti din sectorul privat (din care unul este pensionar) şi cinci medici rezidenţi în specialitate.
„Trebuie să se înţeleagă faptul că medicii chirurgi plasticieni nu trebuie să intervină efectiv pentru fiecare manoperă de specialitate, rolul lor într-un accident colectiv cu arsuri ar fi cel de coordonare al chirurgilor din orice altă specialitate chirurgicală, iar doar în Spitalul Judeţean Braşov avem peste 35 (incluzând chirurgi generalişti, vasculari, toracici, BMF, ortopezi, neurochirurgi, urolog, etc). Problema este ce faci cu pacienţii? Pentru că în Braşov sunt 30 de paturi de Anestezie-Terapie Intensivă (ATI), din care o treime nu sunt în pavilionul central al spitalului judeţean, ci în alte locaţii (Tractorul, Mârzescu) şi nu poţi disloca medicii în mai multe zone. Apoi, nu poţi să îţi pui problema că ai la dispoziţie toate cele 20 de paturi, pentru că în mod sigur câteva pot fi blocate de pacienţi critici din spital, iar pe aceştia nu îi poţi trimite în secţiile cu paturi, în alte spitale şi nici acasă. Spitalul Judeţean este evident subdimensionat în caz de urgenţă majoră, iar celelalte spitale din oraş nu ar putea prelua decât un număr mic de cazuri, şi acelea extrem de bine selecţionate, ceea ce în primele zile e greu să realizezi”, spune dr. Grigorescu.
Acesta a mai precizat că Braşovul nu se poate baza pe facilităţile din sistemul privat de sănătate, pentru că acestea nu pot face faţă urgenţelor majore. „Au facilităţi de terapie intensivă care asigură în principal terapia postoperatorie a pacientului cronic, iar personalul de acolo nu este specializat pentru susţinerea urgenţei critice, mai ales pentru o avalanşă de cazuri. Apoi, nu au nici rezerve de medicaţie necesară în asfel de cazuri (de exemplu în situaţii extreme este nevoie de medicaţie antişoc, de sânge…)”.
Un alt punct nevralgic sesizat de medicul braşovean este faptul că nu există un sistem de alarmare a medicilor şi asistenţilor, care să fie chemaţi în caz de necesitate. „Nu ştiu să existe un plan de intervenţie eficace. La Bucureşti totul s-a bazat pe solidaritate. Medicii, asistentele, au plecat de acasă în papuci să ajute victimele, nu au fost alarmaţi într-un sistem organizat. A funcţionat compasiunea şi bunul simţ. Şi nu în ultimul rând faptul că au depus un jurământ! ”, a explicat situaţia la această oră medicul Dan Grigorescu (foto) care, pură coincidenţă, a lansat în urmă cu peste o lună o campanie publică şi o petiţie online pentru construirea unui spital nou de urgenţă la Braşov.
Centrul Vechi al Braşovului are foarte multe baruri, pub-uri şi cluburi la subsol, cu o singură intrare, în care câteva sute de persoane, adesea cu mobilier din lemn (ignifugat sau nu), şi cu ferestre fie mici, fie cu gratii, prin care nu poţi organiza o ieşire de urgenţă în caz de incendiu şi cu vreo scară de acces îngustă pe care s-ar fi bulucit lumea îngrozită de flăcări şi fum. Astfel de exemple pot fi găsite în cluburile Times, Deane’s Pub, Britannia sau restaurante precum Formula Pub sau Sergiana, care au capacităţi mari de primire a clienţilor, dar ale căror evacuări în caz de urgenţă nu se ştie dacă ar face faţă în cazul a câteva sute de persoane care se bulucesc să iasă în caz de incendiu. (Sebastian Dan)
Spitalul Judeţean din Oradea nu este pregătit pentru un asemenea dezastru
Potrivit medicului Ioan Teodor Urda, şeful secţiei de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, protocolul prevede transferul pacienţilor care au arsuri de peste 30% pe suprafaţa corpului la Spitalul de Arşi din Bucureşti. Transferul se face cu elicopterul sau cu avionul. La nivelul Spitalului Judeţean din Oradea sunt patru chirurgi plasticieni, iar capacitatea spitalului nu este pregătită pentru un asemenea număr de pacienţi. (Claudia Bonchiş)
TIMIŞOARA. „Nu poate rezolva problema un singur spital”
Marius Craina, managerul Spitalului Judeţean din Timişoara, cea mai mare unitate medicală din vestul ţării, a avut numeroase discuţii şi pregătiri pe tema situţiilor catastrofale. „La UPU, avem 24 de paturi. În caz de nevoie, numărul s-ar putea dubla, acest lucru însemnând că pot fi trataţi în regim de urgenţă 50 de pacienţi. Dacă se întâmplă, însă, un dezastru, personalul nu poate face faţă. De asta este nevoie să vină de acasă personal medical, asistente, rezidenţi, studenţi, brancardieri. Sunt cazuri complete în care ai nevoie de medic chirurg, medici de urgenţe, specialişti în arsuri. Aceştia trebuie să vină de acasă, să ajute, ca voluntari”, a declarat Marius Craina.
Medicul susţine că Spitalul Judeţean din Timişoara are şi o „bancă” de medicamente de rezervă, care sunt ţinute tocmai pentru situaţii de maximă urgenţă.
În Timişoara funcţionează, din 2003, clinica de chirurgie plastică „Casa Austria”, construită la iniţiativa profesorului Johannes Poigenfürst, din Viena. „În cazul în care s-ar fi întâmplat la Timişoara această tragedie, cu siguranţă lucrurile ar fi decurs la fel. Ar fi fost solicitate toate celelalte unităţi medicale din oraş, Spitalul Judeţean, Municipal, Ortopedia, Spitalul Militar. Nu poate rezolva problema un singur spital, în cazul în care avem un număr foarte mare de pacienţi, iar gravitatea cazurilor sunt extraordinare”, a declarat Gheorghe Nodiţi, şeful clinicii „Casa Austria”. În Timişoara, există numeroase cluburi care funcţionează în subsoluri, iar o mare parte dintre ele nu posedă mai multe uşi de urgenţă, aşa cum spune legea. (Ştefan Both)
CONSTANŢA. În caz de tragedie, speranţa e în spitalele din Bucureşti
La Constanţa, singurul spital care poate acorda îngrijiri arşilor este cel Judeţean. Aici există secţie de Chirurgie Plastică-Microchirurgie Reconstructivă, cu 25 paturi. Răniţii dintr-un accident colectiv ar fi, însă, spitalizaţi în secţia de ATI, unde există 40 paturi. „Dacă este cazul, structura secţiilor se poate modifica şi ne putem extinde şi pe alte secţii de chirurgie“, relatează dr. Ion Bordeianu, şeful secţiei Chirurgie Plastică. În secţie lucrează şapte specialişti şi încă tot atâţia rezidenţi, iar medicul-şef dă asigurări că dotările sunt performante, iar echipamentul cel mai important în astfel de cazuri, ventilatoarele, nu lipseşte din secţie.
Mulţi dintre patronii de baruri din Bucureşti au terase deschise pe litoral, în special pe plaja din Vama Veche. În Constanţa, majoritatea cluburilor sau a barurilor sunt amenajate la subsol. Aceste incinte sunt neaerisite, mirosind puternic a igrasie şi fum pătruns adânc în pereţi. Mai există o categorie de cluburi ce au fost deschise la etajele unor clădiri vechi, cu uşi şi scări foarte înguste de acces, aşa cum a fost cazul Legendary Pub, localul lipit de restaurantul Beirut, unde trei tinere artiste au murit arse de vii, în aprilie 2014. În seara de duminică, pe 1 noiembrie, Culture Pub, situat la demisolul Casei de Cultură, a fost evacuat de urgenţă, când un scurtcircuit la tabloul electric a provocat incendierea localului. Cele 25 persoane, clienţi şi angajaţi, au ieşit în panică, dar în siguranţă din pub. Doi angajaţi au avut nevoie de îngrijiri medicale, acuzând un atac de panică şi inhalarea de fum. (Sînziana Ionescu)
GALAŢI Trei medici cu program redus de lucru
Nici Galaţiul nu este pregătit să gestioneze o situaţie similară celei din Clubul Colectiv. Este concluzia îngrijorătoare, trasă în urma unei analize facute la nivelul întregului judeţ. Lipsa personalului, puţinele ambulanţe şi dotările insuficiente din cel mai mare spital ar putea îngreuna misiunile salvatorilor.
Potrivit conducerii Spitalului de Urgenţă „Sf. Andrei” Galaţi, în cadrul secţiei de Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă sunt trei medici, unul dintre aceştia având program redus de lucru. „Avem 50 de paturi, din care 15 sunt în cadrul compartimentului de Arşi. În situaţia în care numărul de victime ar depăşi resursele umane şi materiale ale unităţii noastre şi ar afecta calitatea actului medical, cu acordul Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se va încerca transferarea acestora în alte unităţi sanitare”, a declarat dr. Mihaela Debita, managerul Spitalului de Urgenţă „Sfântului Apostol Andrei” din Galaţi.
„Avem avantajul autospecialei de intervenţie la dezastre şi accidente colective. Unitatea de primiri urgenţe dispune de 19 paturi. Din păcate suntem puţini medici şi asistenţi, posturile vacante nu au fost scoase la concurs conform legii”, a declarat doctorul Angel Trifan, medic coordonator UPU - SMURD Galaţi. (Oana Cernat)
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
