Ne place atunci când vedem schimbare în jurul nostru, când lucrurile se întâmplă, dar, preferabil, datorită altor oameni. Pentru că e mult mai simplu să privim către schimbare, decât să fim ea.

Frica de schimbare e cea mai mare piedică în dezvoltarea noastră. Ne opreşte de la a lua decizii care ne pot schimba viaţa în bine.

Schimbarea e sinonimă cu provocarea

Schimbarea aduce cu ea provocări. Provocările ne pun în situaţii în care trebuie să gândim altfel decât suntem obişnuiţi. Ne influenţează înaintea luării unei decizii situaţia financiară, familia şi prietenii sau chiar politica ţării în care trăim.

Un studiu făcut de IRES (Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie) ne arată gradul de încredere pe care românii îl au în liderii politici şi traseul acesteia în ultimii ani. Modul în care ne raportăm la situaţia ţării în care trăim influenţează optimismul schimbării.

„Schimbarea antrenează, de regulă, o scădere a tensiunilor din societate şi aduce un plus de credibilitate publică, traductibilă prin creşterea indicatorilor de optimism. De pildă, la sfârşitul anului 2014, proporţia celor care considerau că direcţia spre care se îndreaptă ţara este greşită era de 73%, pentru ca, imediat după alegerea lui Klaus Iohhanis ca preşedinte, ponderea acestora să scadă la 34%. Sociologii ştiu că a fost una dintre puţinele situaţii în care optimismul a urcat nesperat de mult, 55% dintre români fiind convinşi atunci că ţara se îndrepta într-o direcţie bună. După nici un an, în pragul demisiei lui Victor Ponta după tragedia de la Colectiv, ponderea pesimismului a ajuns la 67%, pentru ca, după învestirea guvernului Cioloş, să scadă din nou spre 50%.“ (Revista Sinteza, 2018).

Şi procentele continuă să scadă. Acest lucru împinge românii spre decizii pripite. Mulţi angajaţi prefer să părăsească ţara pentru un loc de muncă mai bun şi cred tot mai puţin în schimbare. Aici apare problema managerului, care trebuie să gestioneze plecarea subită.

Noua generaţie de leader doboară leadershipul tradiţional

Depinde de fiecare dintre noi cum alegem să ne conducem echipa. Un stil nou de management poate face diferenţa şi poate fi factorul care declanşează dorinţa de schimbare  în cei pe care îi ghidăm. Rămâne la latitudinea fiecăruia dacă aplică o nouă abordare în leadership sau rămâne în spate, cu aceiaşi gândire negativă pe care studiile din România o subliniază tot mai des.

Schimbarea vine prin adaptarea la noi tool-uri şi la noi modele de business. La un alt mod de a face faţă schimbărilor economice sau politice din România, căci, aici, am ales cu toţii să construim ceva.

Noua generaţie de tineri, „the millenials“, vine din spate cu o altfel de abordare şi o dorinţă de a fi lideri şi de a transmite dorinţa de emancipare în alţii.

Studiul făcut de Virtuali în 2015 arată că 91% dintre „millenials“ cred că au abilităţi de leadership şi 51% sunt convinşi că a conduce înseamnă „the empowerment of others“. Tinerii văd lucrurile prin ochii unor tool-uri noi. Sunt obişnuiţi cu schimbarea rapidă din tehnologie şi reuşesc să ţină pasul cu ultimele aplicaţii care le pot uşura modul în care „they multi-task“. Pentru că acesta e adevărul: tinerii din generaţia Y (n. 1990-2000) sunt cei care au început să creadă primii în schimbare.

55% din grupul de mai sus cred că majoritatea companiilor nu le oferă destule oportunităţi de a-şi dezvolta skill-urile de leader şi 39% spun că firmele unde lucrează ducl ipsa unui management de calitate.

Interesant e că cele mai vizate abilităţi care lipsesc de la leaderii din companii sunt cea de a a-I ajuta pe alţii să crească (39%) şi cea de comunicare (50%).

Aşadar, apare dorinţa de comunicare între membrii echipei şi leader.

Noile generaţii caută schimbare în mentorii lor

Andrei şi Ioana sunt doi tineri entuziaşti care se încadrează la capitolul „millenials“. Cred în abilităţile lor şi vor să construiască mai mult. Sunt probabil genul de tineri pe care i-ai angajat şi tu. Caută mentori şi clădesc idei bazate pe idealism şi gândirea că ei pot schimba lucruri prin ambiţia şi determinarea lor.

Ei vin cu tot bagajul de idei, dar tu, ca leader, trebuie să aduci bagajul tău, plin de cunoştinţe. Trebuie să înveţi să mergi pe aceiaşi linie cu ei, uitând de orice tip de management învechit sau autoritar. Trebuie să fii prietenul lor şi ghidul lor în viaţă, pentru că, pentru ei, există o singură cale: să înveţe mai mult decât ştiu azi.

Tinerii caută lideri care îi pot ajuta să crească, să îi inspire spre a deveni ei lideri, într-o zi. Un stil diferit de leadership încurajează oamenii şi îi ajută să îşi dezvolte abilităţile. „The millenials“ sunt cei care cauzează o ruptură de leadership-ul tradiţional.

Noi decidem însă dacă vrem să schimbăm ceva în gândirea noastră şi în modul în care aplicăm conceptul de leadership. So, try to be a better leader, prin învăţare.