De ce doar în România Valul 5 COVID-19 continuă să umple Secţiile de Terapie Intensivă şi cimitirele
0
România se apropie din nou de cifrele din valul 4 de pandemie: circa 1.200 de pacienţi la Terapie Intensivă şi 193 de decese în 24 de ore. Foarte mult, apreciază experţii, care spun că acest lucru nu se întâmplă şi în alte ţări, deşi Omicronul infectează tot ce prinde peste tot în lume.
Valul 5 al actualei pandemii de SARS-CoV-2 din România tinde să fie la fel de virulent ca precedentul. Asta în ciuda circulaţiei variantei dominante Omicron, considerată mai „blândă”. Marţi, cifrele oficiale indicau 36.269 de cazuri noi de infecţie depistate, dar şi 1.123 de pacienţi în stare gravă la ATI, precum şi 193 de decese înregistrate în decurs de 24 de ore. Dintre pacienţii internaţi la ATI – 967 erau nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor decedaţi, 154 erau nevaccinaţi şi 39, vaccinaţi.
Dr. Geantă: Sunt câţiva factori îngrijorători
„Este greu să spunem în acest moment dacă suntem în vârful Valului 5 sau într-o fază de platou. Cred că este important să vedem ce se va întâmpla în zilele următoare. Dacă vom încheia săptămâna cu o medie apropiată de săptămâna trecută, putem să vorbim cumva despre un platou, dar un platou înalt. În mod normal, în valul Omicron, un platou de peste 30.000 de cazuri – dacă aceasta va fi situaţia – n-ar fi trebuit să ne îngrijoreze în sine. Dar sunt câţiva factori care mie îmi atrag atenţia”, subliniază dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.
Unul dintre aceşti factori este rata mare de pozitivare – peste 30%: „Cu alte cuvinte, deşi testarea s-a îmbunătăţit în ultimele luni, rata mare de pozitivare ne arată că avem nevoie de o testare şi mai extinsă. Acesta este un lucru pe care să spunem că îl înţelegem, pentru că ţine de capacitatea sistemului nostru de a oferi testarea”.
Dar mai sunt nişte parametri care în alte ţări nu există, adaugă specialistul. „Şi anume, un număr crescut de persoane internate la ATI, comparativ cu ceea ce ne aşteptam, şi un număr mare de decese. Sigur, cei mai mulţi dintre cei decedaţi erau nevaccinaţi. Dar, totuşi, ar trebui să ne întrebăm de ce ajung mulţi români în valul Omicron la ATI, în condiţiile în care ştim că boala determinată ar trebui să fie mai uşoară”, punctează medicul.
Valul prelungit naşte noi variante
Noi nu ştim, mai spune acesta, câte din cele peste 35.000 de cazuri de infecţie sunt cu Delta şi câte cu Omicron: „O altă chestiune ar putea ţine de statusul vaccinării, adică o persoană nevaccinată, mai ales dacă are şi comorbidităţi, şi, încă un element interesant, cred eu, între cei decedaţi şi vaccinaţi, o singură persoană nu avea raportate comorbidităţi. Deci, s-ar putea ca pe de o parte numărul redus de persoane vaccinate, cuplat cu numărul crescut de persoane care au comorbidităţi – obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare, diverse forme de cancer şi boli asociate cu un răspuns imun deficitar – să fie elemente care să ducă la aceste cifre ridicate – adică persoane la ATI şi decese”, comentează medicul.
Din păcate, nu putem să tragem nişte concluzii clare pentru că nu avem suficiente date. „Noi avem o necunoscută: în ce măsură subvarianta B.A 2 a Omicron care e prezentă în România creşte, reinfectează persoanele deja infectate cu B.A 1 şi cum se comportă în relaţie cu o populaţie care e puţin vaccinată şi are acest risc de comorbidităţi”, mai spune medicul.
Dacă această subvariantă B.A. 2, care ştim că se transmite mai repede, va întâlni un teren favorabil, este posibil ca acest val să se prelungească: „Prelungindu-se valul, evident că apar noi cazuri şi noi variante”.
Dr. Marinescu: Trebuie urmărită media pe o săptămână
La rândul său, dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, spune că nu putem trage concluzii clare vizavi de numărul mare de pacienţi în stare gravă şi decese după cifrele aferente unei zile. „Va trebui să urmăm cifrele la nivel de săptămână, să facem o medie. Dar, este limpede că atunci când ai o explozie de cazuri, se vor selecta – chiar dacă în procent mai mic – şi formele critice. Care, din păcate, înseamnă ATI şi pot să evolueze şi nefavorabil. În al doilea rând, contează şi când ajunge pacientul la spital. Dacă ajunge prea târziu, lucrurile pot să nu meargă bine. În plus, să nu uităm că mai există şi infecţiile cu varianta Delta, chiar dacă într-un procent minoritar, care vine cu cazuri severe”, apreciază medicul infecţionist.
În momentul în care vom avea o scădere constantă la nivelul unei săptămâni şi vom face o medie, atunci vom şti că e vorba de o scădere, a mai spus dr. Marinescu. „Nu ştiu dacă plecăm de la un vârf sau de la un platou. Important este când va fi scăderea care să fie susţinută. Atât. Eu cred că va fi curând. Ne aşteptam de la început ca de la jumătatea lui februarie să începapă să scadă”, a conchis directorul medical.
Suntem în scenariul „Don't look up”
Valul 5 Omicron a reuşit să bage în spital şi un număr mare de copii, comparativ cu valurile precedente. Cercetătorul Octavian Jurma scrie pe pagina sa de Facebook despre cei peste 900 de copii spitalizaţi în acest moment, un alt record negativ absolut. „Copiii rămân subiectul tabu al acestui val «mult mai blând». Aşadar, «mult mai blând decât Delta», Omicron ţine zilnic în spital mai mult de 900 de copii, aproape dublu faţă de maximul valului Delta, într-un interval de două ori mai scurt. Numărul de copii în Terapie Intensivă este de asemenea în creştere susţinută de la 7, acum două săptămâni, şi 20, săptămâna trecută, la 26, în această săptămână. Peste două săptămâni vom culege toţi roadele acestor însămânţări cu virus. Suntem definitiv în scenariul «Don't look up», consideră cercetătorul.
Când pot face sport copiii care au avut COVID-19
În ultima perioadă, mii de copii s-au îmbolnăvit de COVID-19, astfel că 5% din spitalizările din Uniunea Europeană şi SUA sunt reprezentate de aceştia. În contextul în care cei mici au petrecut timp în izolare şi au făcut mai puţină mişcare, apare o întrebare: „Când îşi pot relua activităţile sportive minorii trecuţi prin boală?”
Medicul pediatru Mihai Craiu citează un articol şi spune că minorii pot desfăşura activităţi sportive la 72 de ore de la dispariţia totală a semnelor de boală, doar dacă au fost asimptomatici sau au avut simptome foarte uşoare.
În cazul unor forme medii ale bolii, respectiv cu simptome precum: febră timp de 4 zile, dureri musculare sau stări de rău prelungite, copiii ar trebui să meargă întâi la un consult medical. Acesta precizează că este utilă şi efectuarea unei electrocardiograme (EKG) pentru a decide dacă este copilul în siguranţă la sport.
Medicul subliniază că panica nu este de ajutor şi că privarea de mişcare a celor mici nu este o soluţie, acum când tot mai mulţi minori se confruntă cu o creştere a greutăţii, majoritatea ajungând să fie obezi la vârste mult prea mici.
În acelaşi timp, îndeamnă părinţii să-şi supravegheze copiii şi să fie atenţi în cazul în care apar aceste simptome:
Palpitaţii intense
Dureri precordiale
Ameţeală la eforturi minime
Leşin la sport
Dispnee (respiraţie grea) la eforturi minime, eforturi pe care le făcea copilul cu mare uşurinţă, anterior bolii.
Acestea apar în mare parte după câteva zile sau săptămâni de la infecţia cu virsusul, iar când sunt detectate de adulţi, copilul trebuie dus la medic pentru un consult.
Proporţia probelor cu noua tulpină Omicron a urcat la 100%
Din cele peste 400 de probe secvenţiate de la începutul valului 5, pe lotul studiat în ultima săptămână de specialiştii clinicii Medlife, proporţia probelor cu noua tulpină Omicron a urcat la 100%. Varianta Delta pare să piardă teren în România. „Sunt şanse destul de mari ca din a doua jumătate a lunii februarie să asistăm la o scădere constantă a numărului de cazuri, iar valul 5 să se încheie în această primăvară”, arată studiul, care precizează că sunt şanse ca România să fi atins imunitatea de turmă.
Probele secvenţiate provin din Bucureşti, Brăila, Bacău, Constanţa, Galaţi, Ialomiţa, Iaşi, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti şi Târgovişte. Despre noua tulpină BA.2, experţii spun că are o evoluţie lentă în România atrăgând însă atenţia că o schimbare de ritm în ceea ce priveşte răspândirea acesteia ar putea prelungi valul 5 al pandemiei şi în România. „Deşi această nouă subvariantă este în atenţia unui număr tot mai mare de ţări şi chiar a devenit dominantă în Danemarca sau în câteva regiuni din India, în România pare să aibă o evoluţie lentă, cel puţin acest lucru se observă pe loturile noastre de studiu în acest moment. Astfel, dacă în urmă cu 2 săptămâni am identificat 2 cazuri, pe lotul studiat în această săptămână am identificat 3 cazuri cu subvarianta BA.2. Următoarele 2 săptămâni vor fi foarte importante, iar dacă ritmul de răspândire a noii variante se va păstra în aceiaşi parametri, atunci sunt şanse mari ca traiectoria prognozată de către autorităţi cu privire la evoluţia valului 5 să rămână în vigoare”, a declarat Dumitru Jardan, biolog şi doctor în ştiinţe medicale, coordonatorul studiului de secvenţiere realizat de MedLife.
Până în prezent, autorităţile române au raportat 49 de cazuri cu subvarianta BA.2 din 1.487 de cazuri de infectare cu tulpina Omicron. „Până în luna martie ne dorim să avem o perspectivă cât mai clară a numărului de români trecuţi prin infecţie cu virusul SARS-CoV-2. Este cunoscut faptul că România a testat mai puţin decât alte ţări din nordul şi vestul Europei, aşadar ne aşteptăm ca numărul persoanelor trecute prin boală să fie mult mai mare decât cel raportat oficial. Noul studiu MedLife va măsura, cu o marjă de eroare de +-5%, câţi dintre locuitorii României au trecut sau vor trece prin boală”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte & CEO MedLife Group.
Dat fiind numărul mare de îmbolnăviri cu Delta şi Omicron din ultima perioadă, sunt şanse ca România să fi atins imunitatea de turmă. În acest sens, MedLife va lansa un nou studiu pentru a determina câţi români au trecut prin boală. (Lorena Mihăilă)
Se încarcă comentariile...
