Practic, toate unităţile medicale se pot asocia în consorţii. Din aceste consorţii pot face parte şi UAT-urile (unităţile administrativ-teritoriale), clinicile private, producătorii de stat şi privaţi, importatorii, distribuitorii de medicamente, tehnică medicală, echipamente, formatorii în domeniul medical.

Zi de zi auzim că se fac strategii la toate nivelurile, se ţin seminarii, se creează competiţii, sunt fundaţii şi mese rotunde mediatizate, însă rezultatele nu se văd, sistemul medical fiind de mult în comă profundă, exact ca în bancul celebru cu „operaţia reuşită şi pacientul mort“.

Practic, în rândurile de faţă consider că se va putea crea un mecanism în care se va şti exact cantitatea de medicamente (îndeosebi cele pentru afecţiuni grave) de care este nevoie şi se va putea găsi modalitatea de redirecţionare a surplusului către zonele defavorizate.

În plus, dacă fiecare dintre contribuabili va contribui cu 2% din impozitul datorat statului pentru sănătate, se vor colecta venituri care vor fi folosite , prioritar la modernizarea spitalelor româneşti. Dacă se va direcţiona 1% din cota plătită de contribuabil la CASS pentru fondul de sănătate privat, pentru cei sub 35 de ani, aceştia vor avea, la pensie, sau în caz de handicap, bani să se trateze în reţeaua specializată.

Pentru că orice realizare trebuie să plece de la o idee, următoarele puncte pot oferi soluţii la problemele sistemului medical românesc:

  • Stabilirea celor 8 centre regionale de monitorizare (Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Braşov, Bucureşti, Piteşti, Craiova).
  • Stabilirea celor 42 centre de acţiune.
  • Stabilirea unei forme de asociere (consorţiu) între cabinetele medicale de familie şi spitalele apropiate, în mediul urban şi în mediul rural (spitale municipale, orăşeneşti şi judeţene).
  • Stabilirea unei forme de asociere (consorţiu) între spitalele universitare şi spitalele specializate (neonatologie, cardiologie, neurochirurgie, pneumoftiziologie, psihiatrie, de copii etc).
  • Integrarea în consorţii a facultăţilor de medicină, şcolilor postliceale de asistenţi medicali.
  • Integrarea într-un consorţiu a tuturor centrelor, sanatoriilor şi azilelor pentru îngrijiri medicale.
  • Centralizarea situaţiei numărului de paturi din fiecare unitate medicală.
  • Centralizarea situaţiei fabricilor de medicamente, tehnică medicală şi echipamente medicale şi asocierea în consorţii alături de UAT-uri (unităţi adminstrativ-teritoriale).
  • Centralizarea situaţiei clinicilor private şi asocierea în consorţii alături de UAT-uri (unităţi adminstrativ-teritoriale).
  • Centralizarea listei personalului existent şi a personalului necesar.
  • Crearea corpului de voluntari în domeniul medical, la nivel de comună, cartier, oraş, municipiu, judeţ, regiune, ţară.
  • Administrarea necesarului de echipamente şi medicamente la nivel de consorţiu.
  • Crearea unui buget prin cedarea a 2% din impozitul pe venit de către contribuabili şi 5 % din profitul realizat de întreprinzători, firme, companii către structurile judeţene, contabilizarea la nivel regional şi naţional.
  • Crearea de teledon-uri, colectarea de fonduri prin sponsorizări, licitaţii cu obiecte de la donatori.
  • Cooperarea cu marile lanţuri de magazine în domeniul strângerii de fonduri.
  • Cooperarea cu mass-media.
  • Editarea de timbre, ediţii ale unor lucrări de medicină, iar o cotă din vânzarea lor să fie direcţionată către bugetul „SALVEZ“.
  • Identificarea nevoilor de sănătate la nivelul fiecărei UAT (unităţi administrativ-teritoriale).
  • Cooperarea cu Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor, Ordinul Asistenţilor Medicali şi ONG-uri.
  • Obţinerea de venituri din colectarea selectivă a deşeurilor, în special a deşeurilor medicale.
  • Organizarea de tombole, loterii, editarea de cărţi care să promoveze cultura medicală.
  • Acordarea de burse pentru tinerii cu potenţial dovedit pentru studiul ştiinţelor medicale. Primii 5 absolvenţi ai Facultăţilor de Medicină de stat din România ar putea primi repartiţii în muncă.
  • Parteneriat cu unităţile de turism pentru cedarea unei părţi a profitului către bugetul medical.
  • Încurajarea şi promovarea turismului medical.
  • Parteneriat cu producătorii de alcool, tutun pentru a dona o parte din profit către cercetarea medicală.
  • Un proiect de lege prin care contribuabilul care are până în 35 de ani să contribuie cu 1 % din suma plătită la CNAS la un fond privat de sănătate (sau să se înscrie voluntar cu 1% din venitul brut la un fond privat de sănătate), de care să beneficieze după ieşirea din activitate, sau în caz de handicap, ori boală incurabilă care să îi afecteze capacitatea de muncă.
  • Crearea bazei de date a donatorilor de sânge, cunoaşterea grupei de sânge de către fiecare cetăţean, crearea programelor de donare voluntară de sânge şi de celule stem.
  • Crearea sistemului naţional privind donarea voluntară, prelevarea de organe, în vederea transplantului.

Acţiunile umanitare, de voluntariat, editarea de timbre, emiterea de monede, editarea lucrărilor de medicină, cooperarea cu firmele private pot îmbogăţi bugetul proiectului şi, implicit pot da un impuls salvării „Sănătăţii“ româneşti.

Desigur că depolitizarea conducerii spitalelor este un ideal. Nici partidele, nici asociaţiile care visează să ajungă la putere nu vor propune acest punct. De aceea, iniţiativele civice trebuie să propună salvarea „Sănătăţii“ româneşti. De aceea, sper ca acest proiect pe care l-am creat să fie studiat de către toţi factorii responsabili cu scoaterea din „moarte clinică“ a sistemului public de sănătate al României, mai ales acum, în 2018, când a început „Anul Centenarului“.