Cum ne mint etichetele şi ce să nu cumpărăm din supermarket: doctorii români sparg miturile din reclamele la carne, lapte, ouă, detergenţi şi cosmetice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru că a început maratonul cumpărăturilor de Paşte, specialiştii avertizează să fim cumpătaţi în momentul în care intrăm în magazine. Aceştia susţin că etichetele sunt înşelătoare, iar cumpărătorii pot cădea foarte uşor în plasa comercianţilor.

Etichetele şi reclamele sunt două elemente esenţiale care îi atrag pe oameni. Fie că vorbim despre culori vii care atrag atenţia, fie că discutăm despre cuvinte rostite la timpul potrivit, românii cad tot mai des în plasa celor care vor să-şi vândă produsele cu orice preţ.

Cozonacii se vând în ambalaj

Doctorul Gheorghe Mencinicopschi spune că în perioada Paştelui românii sunt tentaţi tot mai mult să cumpere cozonaci, fiind prin excelenţă un dulce caracteristic sărbătorilor mari. Pentru că tot mai multe femei se plâng că nu au suficient timp să gătească, aleg calea cea mai simplă, dar nu cea mai potrivită, după cum povesteşte Mencinicopschi.

„Cumpără cozonaci gata făcuţi, dar care nu sunt la fel de sănătoşi ca cei făcuţi în casă. Pentru a avea un termen mare de valabilitate se folosesc conservanţi, emulgatori, margarină, grăsimi nesănătoase“, precizează medicul.

În ceea ce priveşte vânzarea cozonacilor, expertul spune că ambalajul nu ar trebui să lipsească pentru ca oamenii să ştie ce conţine respectivul „dulce“ şi care este termenul de valabilitate pe care îl are.

Etichetele indescifrabile

Totodată, doctorul Mencinicopschi spune că pe etichete trebuie să fie scris cât mai clar, pentru ca toţi oamenii să poată citi cu uşurinţă. De asemenea, scrisul trebuie să fie pe un fond contrastant, nicidecum literele să aibă aceeaşi culoare cu fundalul pe care sunt imprimate. Un alt lucru la care trebuie să fim atenţi când vrem să citim o etichetă este locul în care apare scrisul. „Uneori etichetele sunt scrise chiar pe îndoitură, pe pliu. Acolo nu pot fi citite foarte bine“, precizează Mencinicopschi.

De asemenea, scpecialistul explică că toate etichetele pe care scrie „doar gustul contează“ ar trebui să ne facă să ne gândim de două ori înainte să cumpărăm că ceva nu este în regulă. De ce? Pentru că, spune Mencinicopschi, un produs gustul nu este neapărat şi sănătos şi aşa se confundă foarte uşor calitatea senzorială cu cea nutriţională.

„Mâncăm prima dată cu ochii şi credeam că dacă eticheta e frumoasă sau produsul arată bine este şi sănătos. Nimic mai fals“, spune doctorul Gheorghe Mencinicopschi.

Carnea de la supermarket provine de la animale nefericite

Nutriţioniştii îi avertizează pe cei care se duc să cumpere carne în supermarketuri să evite cât mai mult aceste produse. Sfatul lor este că dacă tot vor să consume carne, atunci măcar să cumpere produse de casă, pentru că măcar animalele au avut parte de o viaţă normală.

„Poate să arate ca şi carnea normală, dar problema este înainte ca animalul să ajungă la tăiat. Aceste animale nu au o viaţă fericită. Sunt crescute în condiţii de laborator, cu antibiotice, cu hormoni, cu tot felul de tratamente chimice. Sunt bolnave, au tumori”, a declarat biologul Dana Baciu, care a deschis la Timişoara reţeaua de restaurante Biofresh.

image

Carnea din supermarket provine de la animale nefericite FOTO Arhivă 

Dana Baciu susţine că este foarte greu de depistat carnea de proastă calitate de pe rafturi. „Este de preferat să se evite carnea pentru că nu e bună. Cu atât mai mult mezeluri. Nu vă puteţi imagina la ce procese sunt supuse animalele înainte de tăiere. Cresc în două luni cât ar trebui în mediu natural în şase. Nu au văzut în viaţa lor lumină naturală sau iarbă. Puii sunt crescuţi în incubatoare. Nu au fost niciociodată în natură. După ce sunt ţinuţi un an în laboratoare uriaşe, timp în care produc ouă, ajung la tăiere”, a mai declarat Dana Baciu.

Una din cele mai incredibile procedee de hrănire a animalelor este cu praful de oase, considerată o sursă de proteine. „Animalele mănâncă cadavre, iar omul care cumpără carnea de la magazin are parte practic de un dublu-cadarvu. Toată carnea din supermarketuri este la fel. Plus că acolo nu se aruncă nimic. După ce expiră, se tratează cu diferite substanţe, se macină şi se refoloseşte pentru alte produse din carne. E strigător la cer ce se întâmplă. Există posibilitatea prin diferite tratamente chimice să se schimbe culoarea şi aspectul. Se schimbă tot”, a mai spus Dana Baciu. 

Nu cumpăraţi lactate şi ouă de la marginea străzii

Medicii îi sfătuiesc pe oameni să cumpere ouă, lapte şi brânză din locuri autorizate, adică piete alimentare şi hipermarketuri.

„Trebuie să cumpărăm cu responsabilitate faţă de noi, în primul rând, şi faţă de familia pe care o hrănim. Cumpărătorul trebuie să verifice mereu termenul de valabilitate al produsului pe care îl doreşte, să se uite la aspect, să ţină cont de miros“, afirmă Dorina Duma, directorul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Cluj.

Desfacerea produselor alimentare ca ouă, lapte şi brânzeturi lor către consumatori se permite numai în spaţii amenajate corespunzător, dotate cu frigidere. Când se cumpără aceste produse perisabile se verifică aspectul organoleptic şi termenul de valabilitate.

În cazul ouălor, DSP face câteva recomandări: trebuie să aibă coaja intactă şi curată, termenul de valabilitate să fie ştampilat pe coajă - în cazul celor ambalate, termenul de valabilitate trebuie să fie şi pe ambalajul de desfacere. Ouăle trebuie păstrate până la desfacere sau consum în locuri curate, uscate, ferite de razele solare directe sau alte surse de căldură.

Fructele din import, bogate în substanţe nocive

Supermarketurile sunt locurile de unde, aproximativ 90% dintre cei care trăiesc la oraş îşi fac cumpărăturile. Marile magazine au devenit principala sursă de aprovizionare când vine vorba chiar şi de fructe. Este bine de ştiut că atunci când ne dorim să ne hrănim cu produse de calitate trebuie să ţinem cont de nişte reguli. Astfel, specialiştii ne atenţionează că trebuie să pipăim şi să mirosim tot ce alegem de la raionul de fructe, nu doar să le privim.

image

Bananele ideale sunt cele verzi. Cele care au codiţa uscată au stat mult timp la rece. Când vine vorba despre portocale trebuie să ţinem cont de un amănunt foarte important: sunt proaspete dacă sunt grele şi dacă au coaja lucioasă. Merele sunt proaspete dacă au coaja lucioasă, iar perele trebuie alese doar cele care au codiţă. Putem pune pe masă un ananas bun dacă acesta are frunzele întregi şi nu lasă aţe.

Nutriţioniştii susţin că fructele sunt ţinute în camere frigorifice până ce ajung pe raft, astfel că acestea nu au cum să intre în categoria proaspăt.

Specialiştii recomandă consumul fructelor de sezon şi cumpărarea lor direct de la producător.

“Fructele din supermarketuri sunt nocive, conţin cantităţi mai mici sau mai mari de substanţe nocive, chiar urme de pesticide, sau substanţe care pot determina dezechilibre hormonale. O dietă bogată în alimente care conţin multe pesticide poate da probleme de dezvoltare, în special copiilor”,a afirmat dr. Amorin Popa, şeful Clinicii de Diabetologie din cadrul Spitalului Judeţean Oradea. Cea mai bună metodă pentru a elimina pesticidele din vegetale este să le ţineţi în apă cu zeamă de lămâie.

Ce ascund mezelurile în spatele ambalajelor 

Orice nutriţionist ar recomanda să nu cumpărăm niciodată mezeluri sau alte preparate din carne procesate industrial. Pentru cei care aleg totuşi să le aibă pe masa pascală, trebuie să fie foarte antenţi atunci când le pun în coşul de cumpărături. Secretul alegerii se află chiar pe etichetele pe care mulţi cumpărători nu se obosesc să le citească sau nu cunosc ce ascund termenii de specialitate.

Medicul veterinar Dan Cain, fost director al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Vaslui, a dat câteva sfaturi pentru cititorii ziarului „Adevărul”. În primul rând, recomandă atenţie sporită atunci când pe rafturile supermarket-urilor sunt reduceri foarte mari: „Când vedem un discount de 35% e posibil ca vânzătorul să ascundă ceva în spatele preţului incredibil de mic. Fie expiră în ziua următoare, fie sunt alte probleme cu produsul”.

Parizerul sau salamurile care au  concentraţia de carne de aproximativ 50% sunt fabricate în mare parte din conservanţi sau alţi înlocuitori chimici. Prin urmare, consumatorii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a le cumpăra. În cazul preparatelor cu termen de garanţie foarte lung, ce depăşeşte câteva zile sau săptămâni, naturaleţea preparatului lasă mult de dorit. Este şi cazul pastramei sau al muşchiuleţului afumat, produse percepute a fi 100% din carne.

image

Reducerile ascund, de obicei, nişte probleme FOTO Sabina Ghiorghe

Un secret pe care puţini îl cunosc este cel legat de inscripţia „separat mecanic”: „Oamenii nu ştiu că prin separare mecanică se înţelege că a fost tocată carnea cu tot cu os şi alte resturi pe care obişnuim să le îndepărtăm”, a menţionat doctorul veterinar.

Exigenţa cumpărătorului îi determină pe vânzători şi producători să respecte calitatea produselor. Orice neregulă observată pe rafturile galantarelor trebuie semnalată. Vânzătorii sunt primii care ar trebui să ia măsuri. Când neregulile sunt grave cetăţenii trebuie să anunţe Protecţia Consumatorului, numărul de telefon şi adresa comisariatului judeţean fiind afişat în orice magazin.

„Atitudinea cumpărătorului şi exigenţa îi obligă pe comercianţi să respecte calitatea. Mai ales când este vorba despre produse alimentare, cetăţeanul ar trebui să anunţe Protecţia Consumatorului la cea mai mică neregulă”, a conchis Dan Cain.

Cum alegem detergenţii. La ce trebuie să fim atenţi când citim ambalajul

Specialiştii de la Protecţia Consumatorului spun că detergenţii trebuie să aibă inscripţionate pe ambalaj anumite elemente, pentru a fi siguri că achiziţionăm un produs conform. 

„Ambalajul detergenţilor trebuie să indice informaţii pentru identificarea produsului şi persoanei responsabilă pentru introducerea pe piaţă, lista ingredientelor şi instrucţiunile de utilizare, aici mai mult pentru detergenţii de rufe. După caz pe ambalaj trebuie să mai apară şi măsurile de precauţie speciale – de exemplu a se feri de îngheţ, a se feri de umiditate. La informaţii necesare pentru identificarea produsului noi urmărim denumirea şi denumirea comercială a produsului, numele, denumirea comercială sau marca de comerţ a comapaniei şi adresa completă şi adresa poştală. 

La ingrediente urmărim conţinutul, avem în regulamentul comunităţii europene privind detergenţii un număr de aproximativ 20 de ingrediente, noi urmărim aceste ingrediente dacă sunt trecute pe ambalaj, cum ar fi fosfaţi, agenţi de înălbire pe bază de oxigen, fenoli, hidrocarburi aromatice, săpunuri. În cazul în care se adaugă agenţi de conservare aceştia vor fi enumeraţi şi ei, şi mai conţin şi 26 de substanţe parfumate. 

Mai putem găsi şi produse bioacide, dezinfectant, iar etichetarea detergenţilor care sunt clasificaţi ca şi produse periculoase se face conform regulamentului. Sunt cu diferite inscripţii, scrie pe ambalaj produs periculos. Tot pe etichetare trebuie menţionată data de valabilitate iar produsele de curăţat clasificate ca iritante trebuie să poarte pe etichetă elemente de atenţionare”, explică Ioan Bucur Băra, comisar în cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Sibiu. 

De cealaltă parte, medicii spun că detergenţii pot da diferite alergii, aşa că dacă ştim că avem o anumită sensibilitate este recomadat să utilizăm produse naturale. 

„În general detergenţii sunt cunoscuţi ca făcând parte din grupa substanţelor care dau alergii sau afecţiuni ale pielii. Este bine ca aceia care ştiu că au sensibilitate în acest sens să evite folosirea lor şi să spele cu produse naturale”, spune medicul Simona Berariu, purtător de cuvânt al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Sibiu. 

Cosmeticele nu fac minuni: cât adevăr spun etichetele 

Prezente în magazine de profil, dar şi în supermarketuri şi chiar şi la magazinele de cartier, majoritatea cosmeticelor promit că fac minuni, întârzie îmbătrânirea, ne scapă de acnee sau ne fac pielea de bebeluş. Dermatologii şi makeup artiştii spun că eticheta produselor cosmetice nu trebuie crezută pe cuvânt, întrucât acestea nu fac minuni. 

cosmetice

„Majoritatea cosmeticelor din comerţ sunt pentru întreţinere şi nu pentru minuni. Când există o problemă cu tenul, cu părul, cu pielea, drumul spre vindecare trece pe la cosmetician şi dermatolog. Recomandările se fac în funcţie de cauza problemelor. Din păcate „consilierul” românilor este cel mai adesea prietena sau vecina”, spune Emilia Baciu, administratorul salonului Dany`s Studio, care se arată dezamăgită de faptul că raionul de cosmetice nu vine „la pachet” şi cu un consilier.

Lipsa unui consilier face ca unele produse să fie catalogate drept proaste de către consumatori pentru că de multe ori nu se potrivesc cu nevoile lor, dar nu există nimeni la raion să le spună asta. 

În lipsa unui consilier, Emilia Baciu ne recomandă totuşi să ne ferim de produsele cu concentraţie mare de chimicale cum ar fi parabenul, prezent în toate cremele, însă în concentraţie diferită. Recomandă de asemenea şi produsele bio, care deşi au o concentraţie mică de chimicale, care de cele mai multe ori nu sunt trecute pe etichetă, sunt mai sănătoase decât celelalte. 

Aceasta mai spune că nu ar trebui să ne ferim de produsele ieftine, un bun exemplu îl reprezintă cele româneşti, care deşi nu sunt foarte consumate la noi în ţară sunt destul de căutate la târgurile internaţionale de beauty. 

Nici prezentarea produselor anti-îmbătrânire nu trebuie crezută pe cuvânt, deşi acestea reuşesc într-o oarecare măsură să întârzie apariţia ridurilor, însă totul depinde mai ales de bagajul genetic şi mai apoi de produsele folosite. 

La acest material au participat Cristina Răduţă, Ştefan Both, Florina Pop, Bianca Sara, Claudia Bonchiş, Sabina Ghiorghe, Ramona Găină.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite