Comisia Europeană, ultima speranţă a codrului românesc. Cine cred activiştii de mediu că ne taie pădurile

România va plăti amenzi de sute de mii de euro zilnic pentru nerespectarea legislaţiei europene cu privire la protejarea pădurilor, o acţiune care, potrivit experţilor din domeniu, demontează narativul cum că „străinii de fură pădurile”

Comisia Europeană (CE) a activat procedura de infringement pentru România din cauza tăierilor ilegale de păduri, favorizate de legislaţia defectuoasă ce nu permite gestionarea şi verificarea de către autorităţile române a cantităţilor de lemne tăiate ilegal din pădurile României. Organizaţiile de mediu susţin că decizia CE confirmă complicitatea autorităţilor române la fenomenul tăierilor ilegale de pădure şi că astfel demontează narativul „străinilor care ne fură pădurile”. 

„Narativul ăsta care mai circulă pe la noi, că vine Occidentul, sau austriecii, sau mai ştiu eu cine, să ne fure pădurile susţinut de un naţionalism românesc xenofob nu e deloc întemeiat. Nu multinaţionalele sunt cele care exploatează ilegal pădurile din România. Tăierile ilegale au loc la un nivel mult mai local, unde micii baroni locali ştiu să facă autorităţile să închidă ochii la acest fenomen şi să-i ţină pe oameni dependenţi de această sursă de venit. Defrişările masive din ultimii ani sunt rezultatul unei reţele bine puse la punct, o reţea conectată la cele mai înalte nivele de decizie politică, şi care s-au asigurat că legislaţia silvică este slăbită, că aplicaţiile şi soluţiile introduse de organizaţiile de mediu sunt ineficientizate şi tot aşa. Autorităţile nu doar că nu sunt transparente cu informaţiile dar nu au venit cu proiectele legislative cerute de CE, adică atunci când îţi iei o masă de la IKEA să ştii exact de unde provine lemnul din care-i făcută. Din păcate decizia CE nu e o surpriză însă este halucinant ca în doar 2 luni să ne trezim cu cinci proceduri de infringement. Riscăm amenzi uriaşe pe care nu le vor plăti şefii de direcţii şi parlamentarii care nu-şi fac treaba, ci noi, toţi cetăţenii”, a declarat Cristian Neagoe, reprezentant Green Peace România.

„Există o lipsă totală a transparenţă a autorităţilor în acest domeniu, asta deşi informaţiile cu privire la mediu ar trebui să fie publice, unul din lucrurile reproşate de CE. Asta arată complicitatea autorităţilor publice. Nu doar că nu e un proces transparent, nu există nicio informaţie, nu se ştie ce pădure se taie, a cui e, ce se urmăreşte acolo, nimic. Atunci ei fac ce vor şi nimeni, nici noi şi nici procurorii, nu pot verifica ce s-a întâmplat. Vedem doar că au dispărut pădurile. Ceea ce a făcut şi CE. A comparat imagini din satelit şi a văzut că au dispărut paduri întregi. Dacă asta nu e complicitate atunci ce e? Purtăm 56 de procese cu Ministerul Mediului, Romsilva şi alte autorităţi din România doar pentru a avea access la unele informaţii de mediu secretizate în mod abuziv, caamenajamentele silvice care ascund milioanele de metri cubi tăiate illegal şi procese pentru a opri tăieri ilegale aprobate de oficiali cu încălcarea directivelor pentru protejarea naturii”, spune şi avocatul Cătălina Rădulescu. 

Guvernele nu au făcut nimic pentru stoparea defrişărilor

Comisia Europeană a transmis că a activat, miercuri, procedura de infringement pentru ţara noastră. „Autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autorităţile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate”, au transmis reprezentanţii Comisiei Europene. În plus aceştia au subliniat şi că „există deficienţe în ceea ce priveşte accesul publicului la informaţiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor”.

După anunţul Comisiei Europene, România are la dispoziţie o lună pentru a lua măsuri concrete pentru stoparea defrişărilor ilegale. Procedura de infringement presupune sancţiuni financiare severe pentru statele ce nu respectă legislaţia europeană. Primul pas al procedurii s-a consumat prin notificarea transmisă statului român potrivit căreia are la dispoziţie o lună pentru a lua măsuri pe care să le adopte şi să le transmită CE. De obicei, termenul este de două luni. În cazul în care statul vizat nu face nimic, CE se adresează Curţii Europene de Justiţie (CJUE), unde se decide dacă a fost sau nu încălcată legislaţia comunitară, urmând ca într-o etapă ulterioară să se stabilească şi cuantumul unei amenzi zilnice.

Ministrul mediului a reacţionat după anunţul CE, susţinând că în fruntea ministerului s-au aflat persoane care au sprijinit anumite „grupuri de interese”. „Decizia nu a fost luată peste noapte, decizia a fost luată după trei ani de aşteptare din partea Comisiei Europene pe această temă. De atunci, România era întrebată de ce nu face nimic ca pădurea să rămână pădure şi nu o comoară luată cu asalt de hoţi. Lucrurile nu au fost făcute la timp pentru faptul că grupuri de interese au avut în fruntea ministerului oameni care să le servească acest scop de a tăia şi de a fura din România. Cred că Europei şi Comisiei Europene le-au păsat mai mult de pădurile României decât guvernelor anterioare”, a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului.