Cardul de sănătate. 12 întrebări şi răspunsuri

Cardul de sănătate. 12 întrebări şi răspunsuri

Cardul de sănătate, care arată exact ca un card bancar, fiind prevăzut cu nume, prenume şi cod de asigurat, este însoţit şi de o scrisoare cu rol informativ pentru asigurat FOTO Mediafax

Cardul de sănătate devine obligatoriu de la 1 februarie 2015 atât pentru asiguraţi, cât şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale. Însă persistă mai multe necunoscute în privinţa cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. „Adevărul“ răspunde la mai multe întrebări legate de cardul de sănătate.

Ştiri pe aceeaşi temă

1. Ce este cardul de sănătate?

Cardul naţional de sănătate este un proiect care are ca principal scop transparentizarea şi eficientizarea utilizării fondurilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta va face dovada prezenţei asiguratului la furnizorul de servicii medicale.
 
Mai exact, cardul de sănătate va fi unicul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale şi farmaceutice în sistemul asigurărilor de sănătate. Cardul va asigura accesul la servicii medicale şi farmaceutice decontate în sistem. Doar serviciile medicale de urgenţă vor mai fi oferite fără cardul de sănătate, deoarece aceste servicii se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.
 
Cardul naţional de sănătate este principala cheie de acces la dosarul electronic al pacientului (DES), un alt proiect informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Concret, dosarul electronic de sănătate este o colecţie de informatii medicale ale pacientului, adunate la nivel naţional, de la toţi furnizorii de servicii medicale, fie că sunt sau nu în contract cu casa de asigurări,  cu care pacientul a intrat în contact.
 
Dosarul electronic îi va da posibilitatea pacientului să îşi poată vedea istoricul oricând de acasă, inclusiv dacă a beneficiat de tratament în România sau în străinătate. Potrivit CNAS, dosarul electronic al pacientului poate fi accesat oriunde în lume.
 
Potrivit Legii sănătăţii nr. 95/2006, cardul naţional de sănătate trebuia să fie introdus până la sfârşitul lui 2007, însă a fost amânat până în 2014. Un prim proiect-pilot a fost implementat la sfârşitul lui 2012, în judeţul Arad. Din iunie 2014, în cadrul unui al doilea proiect-pilot, cardul a fost distribuit pentru 8.000 de pacienţi din 79 de centre private, care fac dializă.
 

2. Când devine obligatorie utilizarea cardului de sănătate? 

Utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate va fi obligatorie de la 1 februarie 2015, prevede un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii. Data de 1 februarie este, de altfel, cea menţionată în mai multe rânduri de autorităţi ca fiind cea mai probabilă pentru introducerea acestei obligativităţi.
 
„Utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate de către asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale se face începând cu 1 februarie 2015“, se arată în proiectul de HG.
 

3. Cine primeşte cardul de sănătate?

Cardul naţional de sănătate se eliberează strict persoanelor asigurate care au peste 18 ani. În acelaşi timp, cardul de sănătate nu este necesar atunci când persoanele care nu îşi plătesc contribuţia la sănătate accesează serviciile de urgenţă, prin intermediul pachetului minim stabilit prin lege.
 

4. Cum faci rost de cardul de sănătate?

Distribuirea cardurilor de sănătate, prin intermediul serviciilor poştale, a început la 19 septembrie, primele ajungând la asiguraţii din Capitală. Până la 15 decembrie, aproximativ 12,5 milioane de carduri au ajuns la asiguraţi şi peste 120.000 dintre ele au fost deja activate.
 
Cardul de sănătate va fi înmânat titularului în baza unui act de identitate şi a semnăturii de primire. În situaţia în care, după minim două prezentări la domiciliul asiguratului, dovedite pe baza avizului de transmitere, cardul nu a putut fi predat, acesta va fi înapoiat casei de asigurări teritoriale în evidenţa căreia se află asiguratul. Avizul pe care operatorul poştal îl lasă la domiciliul asiguratului, în cazul în care nu va fi găsit, va conţine numărul de telefon al factorului poştal, astfel încât asiguratul să îl poată contacta pentru a stabili intervalul orar în care poate reveni în zilele următoare pentru a-i preda cardul de sănătate.
 
Dacă în cele 20 de zile lucrătoare prevăzute cardul nu a putut fi predat, asiguratul poate să îl ridice personal de la casa de asigurări în a cărei evidenţă se află, după 10 zile lucrătoare, termen pe care Poşta Română îl are la dispoziţie pentru a preda cardul casei de asigurări.
 

5. Nu am primit cardul de sănătate prin serviciile poştale. Cum intru în posesia lui?

Cardurile de sănătate care nu au fost distribuite prin serviciile poştale vor fi trimise de casele de asigurări către medicii de familie pe parcursul lunii ianuarie, iar pacienţii le vor putea ridica de la aceştia.
 
„Cardurile care nu vor fi distribuite, prin intermediul serviciilor poştale, atunci când se va încheia procesul de distribuire prin aceste servicii, vor fi predate caselor de asigurări şi, în scurt timp, casele de asigurări vor trimite cardurile către medicii de familie. Distribuirea prin servicii poştale s-a realizat în mare măsură, dar nu s-a terminat încă. În ianuarie, se termină distribuirea cardurilor prin poştă şi, tot în această lună, cele care nu au fost distribuite vor fi trimise la medicii de familie“, a declarat Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, potrivit Agerpres.
 

6. Poate ridica altcineva cardul de sănătate în locul meu?

Asiguratul care nu a intrat în posesia cardului va fi nevoit să meargă personal la Casa de Sănătate pentru a-l ridica înainte să acceseze serviciile de sănătate. În lipsa asiguratului, cardul poate fi înmânat doar unui împuternicit legal, dat fiind faptul că este un document care conţine date personale.
 

7. Cum activez cardul de sănătate?

Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a declarat că până la 1 februarie se face iniţierea cardurilor, de către medicii de familie, astfel încât acestea să devină active.
 
Cardul de sănătate, care arată exact ca un card bancar, fiind prevăzut cu nume, prenume şi cod de asigurat, este însoţit şi de o scrisoare cu rol informativ pentru asigurat. Pentru a putea fi folosit, cardul, care devine obligatoriu de la 1 februarie 2015, trebuie activat la orice furnizor de servicii medicale, indiferent că acesta este medic de familie, spital, policlinică sau farmacie. Totuşi, recomandarea specialiştilor este ca asiguratul care a intrat în posesia documentului să îl contacteze pe medicul de familie, acesta din urmă fiind şi singurul care poate inscripţiona, doar la solicitarea expresă a asiguratului, date medicale cum ar fi grupa de sânge, Rh-ul sau consimţământul pentru donarea de organe.
 
Activarea constă în personalizarea pinului de transport – 0000 - într-un pin din patru cifre, care trebuie să fie cunoscut doar de proprietarul cardului. Întreg procesul durează mai puţin de un minut, arată CNAS.
 
Personalizarea pin-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem. Acest pin va fi introdus de către asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical pentru validarea şi, mai apoi, decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.
 

8. Ce informaţii sunt trecute pe cardul meu de sănătate?

La eliberare, cardul cu cip vine însoţit şi de o scrisoare în care se precizează ce informaţii vor fi stocate pe cip-ul respectivului card, adică  datele de identificare ale pacientului: numele şi prenumele şi data naşterii.  
 
Fiecare card naţional de sănătate va mai conţine un număr de asigurat format din 20 de caractere, un număr de card care va fi format din 16 caractere şi un cod CIP format din 25 de caractere.  
 
Pe cipul cardului naţional de sănătate vor mai fi scrise datele de identificare ale medicului de familie: numărul de telefon, numele, prenumele, codul medicului de familie al posesorului cardului.
 

9. Datele de pe cardul de sănătate sunt greşite. Ce fac?

În cazul în care numele este tipărit greşit pe card, documentul va fi predat la Casa de Asigurări, unde se va solicita eliberarea unui alt card, care va fi tot unul gratuit. Acesta va intra în posesia asiguratului la 30 de zile de la înregistrarea cererii.
 

10. Ce se întâmplă dacă pierd cardul de sănătate?

Asiguratul va suporta costurile fabricării şi distribuirii cardului în cazul în care acesta îi este furat ori se deteriorează sau se pierde. Acelaşi lucru este valabil în cazul modificării datelor personale de identificare. „Asiguratul suportă contravaloarea cardului naţional, precum şi cheltuielile aferente distribuţiei acestuia, în situaţia solicitării eliberării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării acestuia, precum şi în situaţia modificării datelor personale de identificare“, se precizează în proiect.
 
Eliberarea unui nou card naţional se face în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea unei cereri la casa de asigurări de sănătate în a cărei evidenţă se află persoana respectivă. Până la eliberarea noului card, acordarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale se realizează pe baza unei adeverinţe eliberate de casele de asigurări de sănătate.
 

11. Ce se întâmplă dacă refuz cardul de sănătate?

Reprezentanţii autorităţilor susţin că românii care refuză cardul de sănătate din motive religioase sau de conştiinţă vor fi nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru serviciile medicale, excepţie făcând urgenţele spitaliceşti.
 
Biserica Ortodoxă Română (BOR) a cerut sprijinul autorităţilor pentru ca asiguraţii care refuză cardul de sănătate să poată beneficia de asistenţă medicală decontată prin lege. Sfântul Sinod al BOR a hotărât să susţină demersurile Colegiului Medicilor din România (CMR) de a identifica o alternativă în cazul pacienţilor care refuză cardul naţional de sănătate. „Decizia a fost luată ca răspuns la solicitările acelor pacienţi care, din motive de conştiinţă sau religioase, refuză documentul“, arată Patriarhia Română. 
 

12. Deţin card european de sănătate. Mai am nevoie şi de cel naţional?

Cele două carduri sunt distincte. Cardul naţional de sănătate asigură dreptul la servicii medicale doar pe teritoriul României, în timp ce cardul european de sănătate asigură serviciile medicale devenite urgenţe în timpul şederii temporare pe teritoriul unei ţări din spaţiul UE/SEE/Elveţia.
 
Mai puteţi citi: 
 
 
 
citeste totul despre: