Brukenthal, istoria fake şi extremiştii
0
Povestea Baronului Brukenthal continuă să fie deformată de istorici naţionalişti, de susţinători ai Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) şi de alţi ignoranţi.
Aceştia înghit pe nemestecate istoriile deformate, care se rostogolesc la nesfârşit pe reţele sociale, pe site-uri de informaţii, la diferite televiziuni.
Această credulitate primitivă duce la gesturi barbare: un prim efect al minciunilor istorice legate de baronul sas a fost vandalizarea statuii sale din centrul Sibiului.
Inaugurată acum o lună în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, statuia care îl înfăţişează pe Brukenthal este un omagiu târziu adus singurului guvernator sas al Transilvaniei, cel care a lăsat în urma lui unul dintre primele muzee ale Europei şi o bibliotecă uriaşă de cărţi şi manuscrise rare.
Detractorii lui Brukenthal, poate, n-au aflat că baronul are o statuie şi la Viena. În arhitectura Memorialului dedicat împărătesei Mariei Theresia, alături de alţi optsprezece oameni importanţi din anturajul ei, între care cei mai cunoscuţi sunt Wolfgang Amadeus Mozart şi Joseph Haydn, se află şi Samuel von Brukenthal. Monumentul sugerează că lidera Imperiului Habsburgic se sprijinea pe minţile cele mai luminate din toate regiunile pe care le conducea iar Transilvania era prezentă prin baronul sas, care i-a lăsat Sibiului moştenirea sa materială şi culturală.
Sunt istorici care susţin că Brukenthal ar fi fost vinovat de represiunea dură a Răscoalei lui Horea, deşi nu există niciun fel de dovezi în acest sens. Aceşti istorici vorbesc despre acţiunile antiromâneşti ale baronului şi despre vina condamnării capilor răscoalei din 1784, bazându-se pe deducţii, dar fără să aducă probe sau să aibă informaţii suficiente despre felul în care funcţiona aparatul centralizat al imperiului. Există documente oficiale care arată cum s-a desfăşurat procesul, cum au fost prinşi liderii răsculaţilor, cine i-a trădat şi cine i-a condamnat.
Brukenthal e doar un pretext pentru naţionaliştii de toate culorile să redeschidă subiecte artificiale, care toate converg spre acelaşi numitor comun: străinii sunt de vină. Istoria trebuie mereu reinventată pentru a demonstra că doar puritatea autohtonă îi poate salva pe români, că modelele trebuie să fie neaoşe, că Europa vrea să înghită naţiunile şi să le convertească la ce-i mai rău.
Liderul AUR, George Simion, spune că vrea „statui pentru Avram Iancu, nu pentru Brukenthal”, câteva sute de adepţi ai acestei idei au ieşit în centrul Sibiului să protesteze împotriva amplasării statuii, în spaţiul virtual s-a dezlănţuit dintr-o dată ura faţă de minoritatea cea mai admirată în România: diferite cercetări arată că românii au o părere mult mai bună despre germani decât despre ei înşişi, fiindcă germanii sunt curaţi, cinstiţi, demni, harnici, inteligenţi (Gabriela Rădescu, Mircea Kivu, Monica Robotin, Barometrul relaţiilor entice, 1994-2002, Cluj, 2005). Sondajele cele mai recente scot la iveală că aproape 50% dintre români consideră că germanii sunt „o resursă valoroasă” şi „au o contribuţie folositoare” (KANTAR, 2019).
Această imagine a rămas, probabil, intactă pentru cei mai mulţi dintre români, chiar dacă derapajele s-au accentuat şi sunt vizibile, spre exemplu, în cazul primarului din Timişoara, Dominic Fritz, împotriva căruia s-au scandat lozinci agresive, de tipul, „afară cu Fritz din ţară” sau „Herr Fritz, nu uita, Timişoara nu-i a ta”.
Nemulţumirea faţă de politica preşedintelui Klaus Iohannis, faţă de inerţia lui sau faţă de incapcitatea sa de adecvare poate provoca reacţii anti-germane, dar acest trend nu e îndreptat împotriva nemţilor, ci face parte dintr-un val mai mare, în care se înghesuie de-a valma patriotismul zgomotos şi ura faţă de străini, faţă de vaccinuri sau faţă de tot ce înseamnă LGBT. Dacă politicienii moderaţi nu reuşesc să calmeze nemulţumirile, să reducă presiunea economică şi să se concentreze asupra priorităţilor ţării, acest val al extremiştilor va creşte şi se va transforma într-un tsunami ameninţător.
Sabina Fati - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
