Afacerile şi averea Bisericii Ortodoxe Române: sute de mii de hectare de teren şi pădure, hoteluri, trust de presă şi fabrici de milioane. Arhiepiscopia Alba are şi firmă de materiale de construcţii

Afacerile şi averea Bisericii Ortodoxe Române: sute de mii de hectare de teren şi pădure, hoteluri, trust de presă şi fabrici de milioane. Arhiepiscopia Alba are şi firmă de materiale de construcţii

ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, PF Daniel, Patriarhul României, şi ÎPS Andrei, Mitropolitul Ardealului

Biserica Ortodoxă Română se află în topul celor mai profitabile instituţii din ţară, iar veniturile continuă să crească. Arhiepiscopiile şi Mitropoliile din ţară deţin averi uriaşe, de la clădiri, terenuri, mii de hectare de pădure până la trusturi de presă. În ultima perioadă, mai multe organizaţii nonguvernamentale au atras atenţia asupra bogăţiilor Bisericii, stârnind un val de dispute publice.

Ţara noastră are cele mai multe biserici pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, pe întreg teritoriul României există 18.000 de biserici şi doar 400 de spitale. Lăcaşe noi de cult se construiesc la tot pasul, ceea ce aduce prosperitate financiară continuă Bisericii Ortodoxe. Veniturile vor fi întotdeauna mai mari decât cheltuielile pentru că există fonduri nejustificate care nu trec prin măsurile de fiscalitate.

Cultul ortodox deţine la nivel naţional 35.000 de hectare de pădure şi 40.000 de hectare de teren arabil. Valoarea terenului arabil şi a pădurilor aflate în proprietatea Bisercii Ortodoxe este estimată la 420 milioane euro, potrivit unei investigaţii realizate în 2011 de Televiziunea Naţională.

Guvernul subvenţioneaza cultele religioase din ţară, deşi acestea au surse proprii de profit foarte consistente. Contribuţii, produse sub însemnul bisericii, sponsorizări, taxe din evenimente sunt doar câteva din sursele de profit ale Bisericii Ortodoxe.

Fabricarea şi comercializarea de lumânări, obiecte de cult, cărţi religioase, calendare şi icoane, este doar unul dintre obiectele de activitate în care Biserica Ortodoxă deţine monopolul pieţei.
 

Arhiepiscopia Sibiului face bani din chirii, vânzare de obiecte bisericeşti sau producţie şi vânzare de lumânări

La Sibiu, reprezentanţii bisericii sunt extrem de reticienţi când vine vorba să ofere date despre sursele de venit. Mitropolia are o editură iar Arhiepiscopia, o tipografie, cea din urmă obţinând venituri, printre altele, din chirii, producţia şi vânzarea de lumânări sau colportajul religios.

După îndelungi insistenţe, reprezentanţii bisericii au venit cu un punct de vedere, şi acela legat de sursele de venit ale Arhiepiscopiei Sibiului, deşi datele au fost solicitate pentru Mitropolia Ardealului, iar răspunsul este trimis de pe adresa de e-mail a Mitropoliei.

„În urma solicitării privind sursele de venit ale Arhiepiscopiei Sibiului, vă comunicăm faptul că acestea se compun, ca şi în toate unităţile administrative bisericeşti din cuprinsul Patriarhiei Române, în principal din contribuţia credincioşilor, ca sursă de bază, la care se adaugă contribuţia primită de la stat, precum şi venituri din activităţi proprii, cum ar fi producţia şi vânzarea de lumânări, colportaj religios şi câteva venituri din chirii, care sunt în majoritatea lor sociale. În fiecare contract de închiriere pentru spaţiile locative este menţinută suma cu care proprietarul contribuie la subvenţionarea chiriei (peste 50 la sută din valoarea de piaţă a chiriei)“, spune diaconul Ştefan Toma, responsabil comunicaţii şi relaţii publice în cadrul Mitropoliei Ardealului.


Fostul premier Adrian Năstase, generos cu Episcopia Severinului şi a Strehaiei

Dacă în secolul trecut părea de domeniul fantasticului să te gândeşti că poţi asculta prin intermediul radioului o slujbă religioasă stând relaxat pe fotoliul din sufragerie ori că printr-un simplu click poţi comanda on-line o icoană, iată că acum toate acestea sunt posibile.

Şi sunt posibile şi datorită statului care după 1990 a cedat cu titlu gratuit Bisericii ortodoxe sute de clădiri, sedii de poliţie, restaurante, hoteluri,  ferme viticole, case boiereşti.

Şi la Turnu Severin, Episcopia Severinului şi Strehaiei stă destul de binişor la capitolul clădiri. Instituţia îşi are sediul în buricul Severinului într-o clădire de patrimoniu naţional şi în plus, în 2001, Episcopia a primit în folosinţă gratuită hotelul „Severin“, cunoscut ca fosta cantină a partidului.

Episcopia Severinului şi a Strehaiei a fost reînfiinţată după 600 de ani. Are jurisdicţie asupra tuturor unităţilor bisericeşti din judeţul Mehedinţi. Eparhia are 5 protopopiate ce cuprind: 200 parohii, 148 filii, 11 mănăstiri şi 220 de preoţi (din care 6 în unităţi bugetare). Ca urmare a Adresei nr. 959/2003, trimisă de Arhiepiscopia Craiovei, luându-se act de dorinţa clerului şi credincioşilor din judeţul Mehedinţi privind restaurarea existenţei istorice a vechilor eparhii (Mitropolia Severinului şi Episcopia Strehaiei), pentru motive de ordin misionar, pastoral, administrativ, bisericesc, cultural, istoric şi geografic, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa de lucru din 4-5 martie 2003 a aprobat cererea de înfiinţare a Episcopiei Severinului şi Strehaiei cu reşedinţa în municipiul Drobeta-Turnu Severin, ca sufragană a Mitropoliei Olteniei, cu jurisdicţie asupra judeţului Mehedinţi, prin desprinderea de Adunarea Naţională Bisericească în şedinţa de lucru din data de 6 martie 2003.


Averea Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia: campus teologic, fabrică de lumânări, radio şi proiecte sociale de milioane de euro

Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia are o avere de invidiat. Administrează bunuri şi imobile din judeţele Alba şi Mureş şi are proiecte sociale în valoare de milioane de euro. Din 2011, Arhiepiscop Ortodox de Alba Iulia este Irineu Pop, după ce Andrei Andreicuţ a fost ales Mitropolit al Clujului.

Averea Arhiepiscopiei de Alba Iulia a crescut constant în ultimii ani, mai ales în perioada în care a fost condusă de Andrei Andreicuţ, până în 2011, când acesta a devenit Mitropolit al Clujului. În afară de proprietăţile obişnuite, respectiv biserici, case parohiale şi terenuri din cele două judeţe, Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia mai deţine o fabrică de lumânări, o tipografie, un post de radio şi o organizaţie socială care derulează proiecte în valoare de milioane de euro, cea mai mare parte cu finanţare din fonduri europene.

În trecut, Arhiepiscopia era şi jucător la bursă. În 2010, instituţia de cult era acţionar cu 3,63 la sută la societatea Prodcomplex SA Târgu Mureş, cu obiect de activitate în domeniul fabricării plăcilor, tuburilor şi profilelor din material plastic. Ulterior, firma a fost delistată de pe bursă.

Fabrica de lumânări produce pentru toate parohiile din cele două judeţe. Reprezentanţii acestora sunt obligaţi să cumpere de la fabrica din Alba Iulia. Postul de radio se numeşte „Reîntregirea“ şi are o cotă de piaţă foate bună, atât în Alba cât şi în Mureş. Organizaţia socială „Filantropia Ortodoxă“ administrează cea mai mare reţea de case de tip familial din cuprinsul Patriarhiei Române, respectiv 18 astfel de centre în care sunt ocrotiţi aproximativ 230 de copii. În total, asociaţia deţine 64 de centre sociale distincte, destina copiilor, vârstnicilor, oamenilor străzii, persoanelor cu handicap. Valoarea proiectelor derulate este de peste 5 milioane de euro. În fiecare din ultimii ani, „Filantropia Ortodoxă“ a avut un buget mai mare de 10 milioane de lei.

Sălăjenii au sediu episcopal de un milion de euro

Chiar dacă este unul dintre cele mai mici judeţe din ţară, atât ca suprafaţă, cât şi ca număr de locuitori, Sălajul se poate lăuda cu unul dintre cele mai impresionante sedii episcopale din ţară, a cărui voloare este estimată la un milion de euro.

Episcopia Sălajului este una dintre cele mai „tinere“ episcopii din ţară, fiind înfiinţată abia la sfârşitul anului 2007, prin desprinderea din Episcopia Oradei. Chiar dacă are doar puţin peste cinci ani de existenţă, Episcopia se poate lăuda cu un sediu cum probabil nu multe alte episcopii din ţară mai au.

Construcţia lui a început în septembrie 2010 şi, după cum precizează purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului, preotul Gabriel Gârdan, a implicat costuri de aproximativ un milion de euro. O parte din bani s-au dus pe cele 3,12 hectare de teren cumpărate în zona cunoscută în Zalău drept „Coada Lacului“, iar restul pe construcţia clădirii. Preotul Gârdan spune că cea mai mare parte din bani au fost donaţi de credincioşi şi că doar aproximativ 10 la sută din sumă provine de la bugetul de stat, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, ori de la cel judeţean, prin Consiliul Judeţean.

Imperiul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. O afacere de sute de milioane de euro şi o influenţă simbolică uriaşă

Sute de mii de hectare de pădure, hoteluri şi pensiuni în Neamţ, Suceava şi Iaşi, un spital privat şi un centru de conferinţe sunt doar câteva dintre bunurile lumeşti din administrarea Mitropoliei.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei stăpâneşte o avere greu de estimat în echivalent bănesc. Conform Legii Cultelor, bisericile şi mănăstirile plătesc impozit numai dacă declară că desfăşoară activităţi economice, după cum a precizat Cristina Ionescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Finanţe Neamţ. Din această cauză, multe dintre proprietăţile Mitropoliei nu figurează în evidenţele fiscale.

Mănăstirile asigură cel mai important lanţ de cazare. În staţiunea Durău, Mitropolia deţine un hotel în toată regula, „Casa Pelerinul“, şi alte şase vile pentru servicii de cazare independente de mănăstire. La Miclăuşeni, undeva după graniţa cu judeţul Iaşi, Mitropolia a dobândit şi un castel, lăsat moştenire de ultima supravieţuitoare a familiei Sturdza.

Un alt domeniu în care Mitropolia Moldovei deţine proprietăţi importante este cel silvic: suprafaţa de pădure deţinută ajunge la aproape 10.000 de hectare. În urmă cu câţiva ani, de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ au fost retrocedate către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei 9.615 hectare de pădure.

Odată cu pădurea, Mitropolia a obţinut şi clădirile construite pe terenul respectiv. Mitropolia a mai primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Mănăstirea Neamţ, cantonul silvic de locuit de la pepiniera silvică Dumbrava, cantonul silvic de locuit de la Cărbuna, cantonul cu etaj de la Mănăstirea Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Secu şi cabana forestieră Secu. Preoţii au mai obţinut şi celebra cabană de vânătoare a lui Ceauşescu de la Nemţişor, unde se organizează petreceri private, împreună cu celelalte trei cabane şi chioşcul de vânătoare.

Arhiepiscopia Tomisului: oficial are mai multe datorii decât venituri

Arhiepiscopia Tomisului are o zestre declarată la Fisc de 21 milioane lei. În anul 2012, Biserica tomitană avea 11 milioane lei datorii, dintre care 3.585.144 lei pe care trebuia să le achite în maximum 1 an. Capitalurile proprii erau de 42.873.198 lei.

Veniturile din activităţi fără scop patrimonial erau de 2.744.950 lei, iar deficitul era mult mai mare, de 9.247.185 lei. Din activităţile economice, venitul era profit curat: 3.059.777 lei. Una peste alta, venitul total era de 5. 9247185 lei, iar cheltuielile erau de 804.727 lei, ceea ce însemna un deficit de 3.442.458 lei.

Arhiepiscopia Tomisului are conturile blocate de Fisc, înregistrând un număr de 33 creanţe, cu valori cuprinse între 316.800 lei şi 175 lei. Biserica nu a plătit CAS, impozit pe venituri, amenzi pentru accidente de muncă, şomaj, contribuţii la fonduri de garantare şi de sănătate, contribuţii pentru concedii etc.

Conturi blocate, datorii la stat neplătite, parcul auto sechestrat - aşa este tabloul fiscal al Arhiepiscopiei Tomisului, care oficial are mai multe datorii decât venituri.

Pe ce afaceri îşi bazează bugetul Mitropolia Banatului

Pe lângă donaţiile credincioşilor, cea mai importantă unitate de organizaţie administrativă bisericească din vestul ţării face bani şi din câteva afaceri prospere, mai ales datorită scutirii pe care cultele o au la plata taxelor către stat.
Mitropolia Banatului are în subordine o fabrică de lumânări, o tipografie, librării, magazine în care se vând obiecte de cult şi chiar o croitorie. Cea mai de succes întreprindere este cu siguranţă producţia de lumânări, mai ales că parohiile din judeţ au obligaţia de a achiziţiona lumânări doar de la fabrica Mitropoliei. Conform site-ului "Opinia Timişoarei", în 2010 Mitropolia a vândut aproximativ 10 milioane de lumânări.

O altă afacere de succes este tipografia Mitropoliei. Pe lângă publicaţia bilunară „Învierea“, aici se mai tipăreşte şi revista mitropolitană „Altarul Banatului“, cu apariţie trimestrială, dar şi calendare ortodoxe, de la cele de perete până la cele de birou. În plus, aici au mai fost tipărite în trecut şi calendarele Arhiepiscopiei Aradului şi Episcopiei Oradiei, comenzile de la episcopii din alte zone nefiind ceva ieşit din comun. Tipografia Mitropoliei mai tipăreşte şi cărţi religioase şi de rugăciuni.

Sub „umbrela“ Arhiepiscopiei Timişoarei se află şi o afacere mai puţin obişnuită. Prin intermediul unei pagini de internet, www.orthodoxmall.eu, sunt comercializate veşminte preoţeşti, lucrate de câteva măicuţe la o mănăstire din judeţul Timiş, iar valoarea unui astfel de produs ajunge chiar şi la câteva mii de lei.

Arhiepiscopia Clujului a investit 3 milioane de euro în construcţia şi reparaţia de lăcaşuri de cult

Arhiepiscopia Clujului nu a depus bilanţ la Finanţe din 2009. Singurele informaţii legate de averea bisericii se pot extrage din bilanţul dat publicităţii, printr-un comunicat de presă, în care se arată că în 2012, Arhiepiscopia Clujului a investit circa 12 milioane de lei (3 milioane de euro) pentru construcţia sau reparaţia a o sută de biserici şi edificii bisericeşti.

Pe siteul Ministerului de Finanţe există doar bilanţul depus de Arhiepiscopia Ortodoxă Română Cluj la finalul anului 2009, în care se arată că instituţia are active imobilizate (clădiri, autovehicule-nr) în valoare de 7,7 milioane de lei şi active circulante de 3,7 milioane de lei (bunuri şi produse care se consumă într-un an de zile-nr).

Din bilanţ mai rezultă că instituţia are capitaluri proprii de 5 milioane de lei. Profitul aferent anului se ridică la 854.336 de lei. În ceea ce priveşte personalul, 28 de persoane  au fost angajate în activităţi cu scop nepatrimonial şi  84 pentru activităţi economice sau financiare. Întrebat în legătură cu această situaţie purtărotul de cuvânt al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Culului, Bogdan Ivanov a susţinut că nu ştie, iar singurele date legate de averea instituţiei au fost făcut publice în ianuarie 2013, când a fost dat publicităţii bilanţul pe anul trecut.

La acest articol au colaborat: Mădălina Mihalache, Ramona Găină, Dorin Ţimonea, Olimpia Man, Cezar Pădurariu, Vali Silaghi, Remus Florescu, Sinziana Ionescu

citeste totul despre: