ASUR cere Curţii de Conturi să ancheteze finanţarea bisericilor din Fondul de rezervă bugetară
0Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) cere Curţii de Conturi să se sesizeze „în problema finanţării continue a bisericilor din Fondul de rezervă bugetară şi să oprească această hemoragie de fonduri publice”. ASUR face referire la alocările financiare pentru diferite biserici şi mănăstiri din ţară aprobate de Executiv în ultima vreme, în valoare de sute de milioane de lei.
ASUR cere inspectorilor Curţii de Conturi să verifice în ce măsură se justifică alocarea de sume consistente de către Executiv diferitelor instituţii de cult religios din Fondul de rezervă bugetară, operată în ultimele luni.
Reprezentanţii ASUR arată că luni, 20 octombrie, a fost publicată în Monitorul Oficial o nouă Hotărâre de Guvern prin care „se alocă importante sume de bani din Fondul de rezervă bugetară pentru finanţarea unor catedrale şi mânăstiri“.
Este vorba de şase milioane de lei pentru biserici din Madrid, Barcelona, Gorj si Cluj, potrivit HotNews.ro.
„Cei 6.000.000 lei alocaţi acum vin să se adauge unei sume identice aprobate în august, tot printr-o Hotărâre de Guvern, şi direcţionată către unităţi de cult din judetul Iaşi“, mai spun cei de la ASUR.
Mai exact, Guvernul României a alocat sume substanţiale, din fondul de rezervă avut la dispoziţie, către trei unităţi de cult din România, printr-o Hotărâre de Guvern aprobată pe 28 august. Centrul Eparhial Iaşi, Mănăstirea Nicula din Cluj şi Mănăstirea Tismana din Gorj au primit fiecare câte două milioane de lei.
Guvernul a alocat încă 14 milioane lei pentru biserici
Bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat, din Fondul de rezervă, cu încă 14 milioane lei, banii fiind distribuiţi pentru finanţarea a 13 mănăstiri, catedrale şi centre eparhiale. Alocarea banilor a fost decisă în ultima şedinţă de guvern, scrie Mediafax.
Astfel, prin hotărâre, Guvernul a decis să finanţeze mănăstirile Sfinţii Trei Ierarhi din municipiul Iaşi (500.000 lei), Miclăuşeni din comuna Butea, judeţul Iaşi (500.000 lei), Agapia şi Văratic din comuna Agapia, judeţul Neamţ (câte un milion lei), Buna Vestire din comuna Grădinari, judeţul Olt (două milioane lei), centrele eparhiale Sibiu (200.000 lei), Galaţi (un milion lei) şi Tulcea (1,6 milioane lei) şi centrele eparhiale Nicolae Ivan şi Adormirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca (două milioane lei, respectiv un milion lei), Buna Vestire din Copşa Mică, judeţul Sibiu (450.000 lei) şi Sfântul Ioan Botezătorul Făgăraş din judeţul Braşov (2,35 milioane lei), precum şi Protoieria Tulcea (400.000 lei).
În şedinţele anterioare, Guvernul a alocat de asemenea mai multe milioane de lei pentru biserici, tot din Fondul de rezervă.
Spre exemplu, pe 11 septembrie, Guvernul a alocat suma de două milioane lei pentru construirea Catedralei „Sf. Filofteia“ din Curtea de Argeş, prin suplimentarea bugetului Secretariatului de Stat pentru Culte din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Executivului.
Cheltuieli cu caracter „urgent”
„Reamintim că într-un raport de anul trecut, Curtea a concluzionat că "din Notele de fundamentare nu rezultă caracterul urgent sau neprevăzut al cheltuielilor aferente acestui sprijin din partea statului care să justifice finanţarea din Fondul de rezervă bugetară", se mai arată în comunicat.
„De fiecare dată când sunt alegeri, avem ocazia să vedem adevăratele priorităţi ale celor care ne conduc. Sistemul de sănătate este în colaps, elevii nu au manuale, construcţia de autostrăzi - o farsă. Ni se spune că ‘nu sunt bani’, dar iată că pentru biserici se găsesc urgent bani!", a declarat Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR.
Campanie de „debiserificare”
Pătraşcu a reluat poziţia asociaţiei privind separarea Statului de Biserică, numită de aceştia „debiserificare”: ”finanţarea publică a unităţilor de cult trebuie să înceteze, iar în unităţile publice de învăţământ trebuie păstrată o strictă neutralitate confesională, prozelitismul religios fiind interzis chiar şi de catre legislaţia actuală”.
”Salutăm reacţia din ce în ce mai viguroasă a societăţii civile împotriva subminării laicităţii Statului şi constatăm cu satisfacţie că principiile secularismului încep să-şi faca loc chiar şi în discursul politic, atât în Parlament (prin promovarea unei propuneri legislative de înlocuire a orelor de Religie cu ore de Etică şi Cultură Civică) cât şi în cadrul campaniei pentru prezidenţiale”, a adăugat Păstraşcu.
Acesta le-a transmis o invitaţie celor ”nemulţumiţi de relaţia tot mai strânsă dintre Stat şi Biserică”: să se fotografieze duminică, 26 octombrie, în faţa unei şcoli sau a unui spital, alături de un panou cu mesajul ”Stop Biserificării României!” şi să publice apoi imaginea pe conturile de pe reţelele sociale cu hastagul #stopbiserificarii.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
