Noaptea europeană fără alcool. Tinerii vor fi testaţi gratuit pentru stabilirea alcoolemiei, pentru a preveni producerea unor accidente rutiere

Noaptea europeană fără alcool se desfăşoară în 16 ţări europene FOTO Adevărul

Bucureştenii şi constănţenii vor putea fi testaţi gratuit pentru stabilirea alcoolemiei, la ieşirea din cluburi, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în cadrul acţiunilor organizate în România şi în alte ţări europene, sub titulatura „Noaptea europeană fără alcool”.

În România, care participă pentru a şasea oară la acest eveniment, vor fi organizate mai multe acţiuni preventive în Bucureşti şi Constanţa, la care vor participa, pe lângă poliţişti rutieri, membri ai Asociaţiei Siguranţa Auto, ONG-uri şi voluntari, arată un comunicat de presă dat publicităţii de Poliţia Română.

„În cadrul acestora, se vor distribui, la intrarea în cluburi, brăţări de apartenenţă la eveniment, iar la ieşire, cei care doresc, vor fi testaţi cu dispozitive specifice pentru stabilirea gradului alcoolemiei, puse la dispoziţie de către reprezentanţii Asociaţiei Siguranţa Auto”, a mai precizat sursa citată.

„Noaptea europeană fără alcool”, organizată la nivel european începând din 1995, are drept scop prevenirea accidentelor de circulaţie produse pe fondul conducerii autovehiculelor de tinerii şoferi aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice. La acest eveniment sunt incluse peste 16 ţări, printre care, pentru a şasea oară şi România.

Moartea pe şosele „arde” 10,6 miliarde de euro din bugetul statului

În 2009, 120.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în tragedii rutiere la nivel european. În România, statisticile Poliţiei Rutiere arată că anul trecut 2.042 de oameni au decedat în urma accidentelor, alţi 8.860 fiind răniţi grav. Costurile suportate de statul român pentru un mort, respectiv pentru un rănit grav în tragediile rutiere se ridică, în ambele situaţii, la 130.000 de dolari (98.000 de euro).

„Fiecare viaţă pierdută în accidente rutiere ne costă, conform unui raport al Băncii Mondiale 130.000 de dolari (N.R.-98.000 de euro), în timp ce pentru un rănit grav pierderile financiare sunt similare. Aceste pierderi sunt reale şi reprezintă, într-adevăr, o mare problemă pentru statul român. Spre exemplu, o viaţă pierdută într-un accident de circulaţie nu mai poate fi recuperată. În schimb, în cazul rănitului grav, situaţia se schimbă radical. Omul scapă, părăseşte spitalul şi trăieşte în continuare, ceea ce implică o serie de costuri”, a declarat pentru adevarul.ro medicul Tudor Ciuhodaru de la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sfântul Spiridon” din Iaşi.

Morţii şi răniţii grav în accidentele rutiere, pierderi de miliarde pentru statul român

Nu de puţine ori, afirmă medicul, un rănit grav ajunge să stea în spital chiar şi şase luni de zile. „În urma accidentelor, apar politraumatisme craniene sau alte afecţiuni similare care necesită spitalizare continuă. În aceste situaţii, costurile ajung şi la 10.000 de euro, ele fiind suportate în întregime de spital, respectiv de către statul român”, a declarat doctorul.

La un simplu calcul, în urma accidentelor rutiere, numai în 2012, România a pierdut 2,65 miliarde de dolari pentru cele peste 2.000 de persoane decedate, în timp ce pentru răniţii grav suma investită este de 11,51 miliarde de dolari. Mai exact, suma totală se ridică la peste 14 miliarde de dolari (N.R.-10,6 miliarde de euro).

„Dacă vorbim despre un rănit în accident rutier, aici sunt incluse tratamentul de urgenţă, costurile medicale iniţiale, cheltuielile de refacere, tratamentul pe termen lung, costurile cu poliţa de asigurare, cele legale şi cele suportate de familie”, au explicat pentru adevarul.ro oficiali din Poliţia Rutieră.

Pierderi de 3% din PIB-ul ţărilor europene

La nivel european, aproape 2,4 milioane de persoane sunt rănite grav în urma accidentelor rutiere şi necesită spitalizare.

„Acest lucru pune presiune pe sistemele de sănătate, întrucât ele sunt nevoite să asigure asistenţă medicală de urgenţă de calitate, în conditiile în care şi alte sectoare din sistem prezintă prioritate. În plus, pe lânga suferinţa şi pierderile cauzate familiilor, accidentele rutiere duc la pierderea a aproape 3% din produsul intern brut (PIB) al oricărei ţări”, arată un raport întocmit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2009.

„Justificarea” pentru tăgada anchetelor: un legist la 100.000 de locuitori

 Ultimul raport al Institutului Naţional de Medicină Legală arată că „încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil în raport cu volumul de muncă”.

Potrivit aceluiaşi document din 2011, în multe servicii judeţene de medicină legală nu există nici măcar un medic legist la suta de mii de locuitori.

Totusi, accidentele rutiere pot fi prevenite. Prin urmare, situatia actuală este considerată inacceptabilă de către autorităţi. La nivel european, statele care au investit în siguranta rutieră de câteva decenii încoace au început sa aiba rezultate, demonstrând că strategiile eficiente în acest domeniu reduc pierderile economice masive.

În 2012, la fiecare un milion de persoane în România s-au înregistrat 94 de morţi în accidente rutiere. În urma ţării noastre, ca siguranţă pe străzile din ţările europene, nu se mai situează decât Grecia (96 de persoane) şi Polonia (110 persoane).

Pe aceeaşi temă:

Noi victime ale accidentelor rutiere: Un tânăr de 17 ani a decedat, iar fratele lui geamăn a ajuns la spital în stare gravă

Un nou accident rutier a luat viaţa unui băiat de 17 ani. Tragedia a avut loc între ora trei şi patru, în această dimineaţă, între un un autobuz de pe ruta Bălţi – Zatoca, cu 27 de pasageri, care se întorcea din Ucraina şi un BMW.