În ce mai cred românii ?

Atunci când sondajele de opinie analizeazã sfera religioasã, reprezentanţii Bisericii manifestã atitudini extreme, în funcţie de interesele pe care le urmãresc: pe de-o parte, elogiazã acele rezultate care prezintã numãrul mare de credincioşi, iar pe de altã parte, devin sceptici cu privire la cercetãrile care aratã cã încrederea proprilor credincioşi în  instituţie şi în liderii spirituali a scãzut.

Ĩn prima situaţie, sondajele de opinie devin o bazã solidã pentru diferite revendicãri, aşa cum este de exemplu comunicatul postat de sondaj publicat de Adevãrul şi realizat de INSCOP Research şi care  conţinea urmãtoarele date: 

„Referitor la predarea religiei în şcoli, 86,7% din români sunt de acord cu acest lucru. Din totalul persoanelor care sunt de acord cu predarea religiei în şcoli, 85,4% cred că religia ar trebui predată la ciclul primar, 58,4% sunt de acord să se predea la gimnaziu şi doar 28,4% cred că ar trebui predată la liceu. Aceste procente indică, potrivit INSCOP, că românii sunt destul de încrezători în rolul educativ al religiei.”

Tot pe Basilica.ro existã un articol intitulat „Bani pentru Biserici, bani pentru oameni” postat în data de 17.02.2013, în care se fãcea apologia alocãrii de fonduri bugetare pentru susţinerea activitãţilor bisericeşti plecând de la considerentul cã peste 80 % din populaţie este de religie ortodoxã: „Religiozitatea mărturisită a poporului român şi proporţia de peste 80% a creştinilor ortodocşi în rândul populaţiei de azi sunt date statistice care ne conduc la ideea că şi în structura autorităţilor legislative şi executive de la noi reprezentativitatea confesională este asemănătoare. În aceste condiţii, alocarea de mijloace financiare de la bugetul statului pentru susţinerea activităţilor bisericeşti nu este doar un sprijin pentru o lucrare cultică desprinsă de realităţile vieţii sociale, ci este un mod de a dărui, pentru ca darul să ajungă multiplicat şi încărcat de iubire la cât mai mulţi oameni.”

Ĩn a doua situaţie, în care apare scepticismul la adresa rezultatelor sondajelor de opinie, se gãsesc explicaţii, uneori de-a dreptul ridicole: cã de fapt, este o „zonã cam ceţoasã”, cum  crede pãrintele Eugen Tãnãsescu în articolul „Scăderea încrederii în Biserică şi creşterea neclarităţii din sondaje”, sau pur şi simplu, sunt puse în paranteze sondajele de opinie care care măsoară „realităţi diafane precum credinţa sau optimismul, gradul de fericire sau reperele morale”, cum ar spune domnul Radu Preda.

Cel mai recent sondaj de opinie realizat în luna august 2013, de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), a relevat mai multe aspecte interesante: 96 % dintre cei intervievaţi cred în Dumnezeu, însã doar 51 % cred în învierea morţilor, 54 % cred cã existã diavol, 61 % cred cã existã iad şi 24 % cred în reîncarnare, 18 % considerã cã viaţa nu are sens.

Ĩn ceea ce priveşte raportarea Bisericii la societate, 72 % dintre cei care au rãspuns considerã cã Biserica oferã rãspunsuri pentru problemele morale, 71 % cred cã Biserica oferã rãspunsuri privind problemele din viaţa de familie şi pentru nevoile sprituale ale oamenilor, 88 % pentru problemele sociale, în timp ce numai 59 % considerã cã Biserica oferã rãspunsuri privind problemele tinerilor.

Dintre cei care s-au declarat ortodocşi, 25,6 % nu cred cã existã viaţã dincolo de moarte, 32,4 %  nu cred cã existã iad, 19,1 % nu cred cã existã rai, 24,8 % cred în reîncarnare, 14 % nu cred cã existã îngeri, 43,9 % nu cred cã existã diavol, 44,6 % nu cred în învierea morţilor, 47,9 % consultã horoscopul, 17 % ţin cont de horoscop în viaţa de zi cu zi, 66,2 % considerã cã un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit sã ocupe o funcţie publicã, 30,7 % cred cã preoţii nu ar trebui sã sfinţeascã maşini, iar 21,7 % au un talisman norocos. Au fost intervievaţi 1.370 de indivizi, iar sondajul de opinie are o eroare de 2,7 %.

Poate cã un astfel de sondaj va atrage atenţia capilor Bisericii şi le va oferi câteva rãspunsuri privind convingerile religioase reale pe care le au credincioşii şi îi va îndemna sã punã pe planul doi construcţia freneticã de ziduri şi pe primul plan nevoile spirituale ale oamenilor, ţinând cont şi de faptul cã 32 % dintre participanţii la sondaj considerã cã pe viitor, religia va fi mai puţin importantã, comparativ cu momentul de faţã.