Vadim, după ce a bătut palma cu Ponta. „Arestările lui Năstase şi Hrebenciuc sunt o ruşine. Susţin o lege a aministiei şi graţierii“
0
Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a catalogat, ieri, drept o ruşine arestările social-democraţilor, Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc. Mai mult, „Tribunul“ s-a arătat de acord cu controversata lege a aministiei şi graţierii. Declaraţiile au fost făcute la scurt timp după semnarea cu UNPR a unui protocol de susţinere a candidaturii lui Victor Ponta.
Vadim Tudor a motivat susţinerea pentru Ponta la prezidenţiale, prin faptul că nu ar putea vota un preşedinte de altă etnie.
„Am fost curtat de ambele tabere beligerante, dar după o serioasă reflectare şi meditaţie am decis să îl ajut pe tânărul Victor Ponta să se mute cu biroul la Palatul Cotroceni pentru că, vorba aia, aleg răul cel mai mic. Iar Klaus Iohannis şi echipa lui au făcut nişte greşeli monumentale pentru mişcarea naţionalistă din România (...) Eu nu voi vota niciodată un străin de neam şi lege, un om de o altă etnie, sau prin absurd Klaus Iohannis ar putea deveni preşedintele României atunci când eu voi deveni preşedintele Germaniei“, au fost primele cuvinte ale „Tribunului“ după semnarea protocolului cu UNPR.
Liderul PRM a calificat drept „o ruşine” arestările lui Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc. „Are păcatele lui, dar a avut şi merite", a comentat Vadim Tudor arestarea lui Viorel Hrebenciuc..
De asemenea, Vadim a comentat şi cu privire la controversata lege a aministiei şi graţierii, subliniind că susţine un astfel de proiect, deoarece există mulţi români închişi pe nedrept. În plus, Vadim a precizat că ar fi discutat şi el cu mai mulţi politicieni cu privire la o astfel de lege.
Sursă: romaniatv.net
Hrebenciuc, în arest preventiv
Curtea Supremă decide astăzi dacă fostul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor , Viorel Hrebenciuc, rămâne în arest preventiv. Acesta este inculpat în două dosare.
Primul dosar este cel referitor la retrocedările ilegale ale unor terenuri din judeţul Bacău, dosar în care apare altături de deputatul PSD Ioan Adam şi senatorul PSD Ilie Sârbu.
În cazul lui Viorel Hrebenciuc, arestarea a fost solicitată pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Viorel Hrebenciuc este acuzat că s-a implicat activ în influenţarea autorităţilor publice pentru retrocedarea iliegală a unei suprafeţe de peste 43.000 hectare de teren din Bacău. Valoarea prejudiciului estimat este de 303 milioane euro. Concret, Hrebenciuc este acuzat că a pus presiune pe funcţionari publici şi directorii unor instituţii pentru ca această suprafaţă să fie retrocedată unui presupus moştenitor al moşiilor lui Dimitrie Ghica. În schimbul acestor operaţiuni, lui Hrebenciuc i s-ar fi promis 12.000 hectare de teren.
Procurorii arată că ultima fază a operaţiunii de retrocedare era punerea în posesie. Aici apare, potrivit descrierilor procurorilor, Viorel Hrebenciuc. Totodată, procurorii spun că Hrebenciuc avea rolul de a influenţa autorităţile locale pentru a efecuta punerea în posesie.
Cel de-al doilea dosar în care Viorel Hrebenciuc este implicat se referă la un trafic de influenţă. Liderul PSD a fost interceptat într-o discuţie cu purtătorul de cuvânt al partidului, Dan Şova, căruia îi promitea sprijin pentru şefia PSD în schimbul unei legi a amnistiei şi graţierii.
Condamnările lui Năstase
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii“. El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.
În 6 ianuarie 2014, fostul premier a fost condamnat de Curtea supremă, în dosarul Zambaccian, la patru ani de închisoare cu executare. În 21 august, Adrian Năstase a fost eliberat din închisoare.
Citeşte şi:
Klaus Iohannis a pierdut alegerile
Klaus Iohannis a cules ce a semănat. După o campanie dominată de indolenţă în acţiuni, de aroganţă comunicaţională şi mesianism personal bazat pe un mit creat la Sibiu, neamţul nostru a reuşit să piardă din primul tur. Soarta s-a dovedit de multe ori generoasă şi chiar şi acum îi mai oferă o şansă în turul doi. Dar dacă Victor Ponta va fi preşedinte peste două săptămâni, acest fapt i se va putea imputa, în cea mai mare măsură, lui Klaus Iohannis.
Există „macro-campania”, bătălia la vedere. Atîta cîtă e. Toată lumea îşi dă seama că nu e o întrecere cinstită, pe doctrine, proiecte şi profesionalism. E un simplu caft de cartier. Niciodată nu s-a coborît atît de jos în materie de „proceduri” electorale.
Rezultate alegeri prezidenţiale 2014. Conform rezultatelor parţiale anunţate de BEC la ora 11.00, până la ora 10.20 au fost centralizate 98,30% din procesele verbale. Victor Ponta a obţinut 40,33% din voturi, urmat de candidatul ACL, Klaus Iohannis, cu 30,44%
Se încarcă comentariile...
