Un an de guvernare Cioloş: ce rămâne în urmă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Adevărul“ a făcut bilanţul guvernării tehnocrate, cu bune şi cu rele, de la reforme la stângăcii, În urma deciziilor luate, echipa condusă de Dacian Cioloş a fost, în funcţie de context, fie lăudată, fie aspru criticată.

În urmă cu exact un an, Dacian Cioloş îşi începea mandatul în fruntea Guvernării. Soluţia tehnocrată fusese aleasă de preşedintele Klaus Iohannis pentru a mai detensiona încordarea socială generată de tragedia de la Colectiv, carnagiu care a dus la căderea Guvernului Ponta. „Adevărul“ trage linie după 12 luni de tehnocraţie: face un bilanţ al guvernării, din cifre şi vorbe, dar merge şi mai departe, încercând să arate, cu ajutorul specialiştilor, în ce măsură s-au schimbat partidele în acest an care părea de respiro. Urmează un top al realizărilor şi al decepţiilor. 

Top 5 realizări

Debirocratizarea. Guvernul Cioloş a eliminate copiile legalizate după documente, a obligat instituţiile să primească copii şi în format electronic şi a oferit posibilitatea ca amenzile şi taxele de timbru să fie plătite online. De asemenea, Executivul a modificat şi legea privind cazierul judiciar astfel încât instituţiile publice să obţină certificatul de cazier judiciar în mod direct de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), scutind cetăţeanul de obţinerea acestuia. Automat, taxa de eliberare şi taxa extrajudiciară de timbru au fost eliminate.

Supravegherea video a numărării voturilor la parlamentare. În premieră, toată activitatea din secţiile de votare de după închiderea urnelor- aşadar, număratoarea voturilor- va fi supravegheata video, după o decizie anunţată de ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, mâna dreaptă a premierului Cioloş. Practic, posibilitatea fraudării alegerilor parlamentare devine infimă. 

image
image

10 miniştri a schimbat Cioloş

Ana Costea

Demisie de la Ministerul Muncii după ce a afirmat că nu e de acord cu Guvernul privind asumarea unei ordonanţe de urgenţă pe salarizarea unitară.

Aura Răducu

Demisă de la Fondurile Europene pentru că nu şi-a atins obiectivele privind absorbţia pe termen scurt.

Vlad Alexandrescu

A demisionat de la Ministerul Culturii în urma scandalului de la Operă.

Patriciu Achimaş- Cadariu

Revocat de la Ministerul Sănătăţii pentru slaba gestionare a mai multor probleme, printre care şi cazul bebeluşilor din Argeş infectaţi cu o bacterie mortală.

Marius Bostan

„Unii profesori pur şi simplu îşi bat joc de meseria lor şi spun că au salarii mici“, a fost afirmaţia care l-a costat pe Bostan locul de ministru al Comunicaţiilor.                 

Dan Costescu

Revocat de la Ministerul Transporturilor, una dintre principalele nemulţumiri fiind refuzul de a reforma CNADNR.

Dan Stoenescu

Demis din funcţia de ministru Delegat pentru Relaţiile cu românii de pretutindeni pentru că un ar fi reuşit să promoveze suficient legea votului prin corespondenţă.

Adrian Curaj

Revocat de la Educaţie în urma tergiversărilor în ceea ce priveşte schimbărilor sistemului doctoral şi clarificarea situaţiei plagiatelor.

Petre Tobă

Şi-a dat demisia de la Ministerul de Interne după ce DNA a cerut aviz de urmărire a sa după ce ar fi refuzat declasificarea unor acte importante, privind cheltuirea fondurilor operative ale DIPI.

Cristian Ghinea

A demisionat de la Ministerul Fondurile Europene pentru a candida la parlamentare pe lista USR.

Concursul pentru directorii de şcoli. Pentru prima dată  după Revoluţie, Ministerul Educaţiei, condus de Mircea Dumitru, va organiza concursuri curate pentru ocuparea funcţiilor de directori de şcoli. PSD, prin Ecaterina Andronescu, a încercat să blocheze iniţiativa Guvernului Cioloş de a depolitiza instituţiile de învăţământ preuniversitar, încercând să amâne concursul până după parlamentare. Până la urmă, concursul s-a ţinut.

Lupta împotriva plagiatelor prin reformarea CNATDCU. În luna iulie, preşedinte al CNATDCU a fost ales academicianul Viorel Barbu. Noua echipă apolitică a dat verdict de plagiat în cazurile Victor Ponta, Gabriel Oprea, Petre Tobă şi Florentin Pandele, soţul Gabrielei Firea, primarul general al Capitalei. A fost pentru prima dată în ultmii patru ani – de la izbucnirea scandalului privind plagiatul lui Victor Ponta- când un guvern a depolitizat o instituţie spre binele moral al societăţii. 

Blocarea scriitorilor din puşcării. Guvernul Cioloş, la propunerea ministrului Justiţiei Raluca Prună, a hotărât ca deţinuţii să beneficieze de o scădere de 20 de zile din pedeapsă indiferent câte cărţi scriu în penitenciar. Până la modificarea legii, deţinuţii primeau o reducere de 20 de zile din pedepasă pentru fiecare carte scrisă.

Top 5 scandaluri

Brânzeturile Brădet. „O cantitate de brânză de vacă produsă de societatea Lactate Brădet din Curtea de Arges conţine bacteria E.coli”, anunţa ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, in luna martie, după ce trei bebeluşi din Argeş au murit ca urmare a unei infecţii cu bacteria E.coli. Ulterior, Institutul Cantacuzino, după analize, a descoperit că brânza de  la Brădet nu era infectată. Scandalul generat de Achim Irimescu a adus companiei Brădet pierderi de 500.000 de lei în doar două luni.

Scandalul de la Operă. În  aprilie, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, l-a numit director interimar al Operei pe dirijorul Tiberiu Soare. Acesta îl înlocuia pe George Călin, adjunctul fostului director al Operei, Răzvan Dincă, trimis în judecată pentru abuz în  serviciu şi conflict de interese. Una dintre primele decizii ale noului director Tiberiu Soare a fost să îl şteargă din poziţia de director artistic  pe dansatorul danez Johan Kobborg, de pe pagina oficială a Operei. Kobborg şi balerina Alina Cojocaru au ameninţat că pleacă de la ONB, spectacolele au fost suspendate, iar artiştii romani de la Operă, nemulţumiţi că Johan Kobborg le vorbea în engleză, au strigat: „Afară cu străinii din ţară!”. În urma scandalului, Vlad Alexandrescu a demisionat.

Site-ul fantomă al ministrului Energiei. Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a anunţat în octombrie că a încasat o sumă de 792.000 de lei din cedarea folosinţei unui site dedicat analizei politicilor comerciale ale Uniunii Europene, însă acesta nu mai există în acest moment şi nu mai poate fi accesat. Cu toate acestea, Grigorescu sustine ca  platforma a fost functională şi atractivă. Tranzacţia a fost realizată în perioada aprilie  2014- martie 2015, prin Turks & Caicos, un paradis fiscal, şi este verificată şi de către ANI. În perioada în care a realizat tranzacţia,  Grigorescu era consilierul fostului ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, şi membru în Consiliul de Administratie al Electrica. Premierul a refuzat să-l demită, pe motiv că ministrul i-a garantat că a obţinut legal banii. 

Cuminţenia pământului. După ce a reuşit să strangă doar 1 milion de euro din donaţii pentru a cumpăra sculptura lui Brancusi, Guvenrul a anunţat că va aloca alte 10 milioane de euro din bani bugetari pentru a cumpăra opera de artă.

Doi miniştri au picat la moţiuni simple. Camera Deputaţilor, la iniţiativa PSD, a votat, în toamnă, o moţiune simplă la adresa Ralucăi Prună, ministrul Justiţiei, după ce Liviu Dragnea a spus ca este "foarte grav ca un membru al Guvernului afirma public ca a mintit judecatorii CEDO". Afirmatia la care facea referire Dragnea fusese facuta de ministrul Raluca Pruna in sedinta Consiliului Superior al Magistraturii. Ministrul Justitiei arata atunci ca a mintit la CEDO cand a spus ca a fost asigurat un buget pentru sapte penitenciare a cate 150 de milioane de euro, explicand ca banii nu erau prevazuti in buget, ci doar pe hartie. Nu a fost singura declaraţie controversată a Ralucăi Prună. “Cu o urmărire penala si o combatere a infractionalitatii slabe, discutia despre drepturi e un lux teoretic”, a spus ministrul Justiţiei, Raluca Prună, în luna martie, după ce Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă în domeniul interceptărilor, care a a dat dreptul SRI să devină organ de cercetare penala in cazurile de siguranţă naţională si terorism. Premierul Dacian Cioloş a refuzat însă să o revoc, la fel cum nu l-a schimbat nici pe ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, alt membru al Guvernului care a picat o moţiune simplă. “S-au scos 35 de miliarde (de euro) din România, îmi spuneau băieţii, confidenţial; din România, cu camionul, s-au dus în Elveţia.”, spunea Irimescu. 

Reformarea mimată a partidelor

Majoritatea partidelor au mimat reforma internă şi punerea pe listele pentru locale şi parlamentare de candidaţi fără probleme penale, cu toate că au fost şi excepţii ca PNL şi USR. „Partidele s-au reformat puţin, cosmetic. Câteva nume noi pe listele parlamentare, asta e esenţa schimbării actuale. Motivul e lipsa de concurenţă reală, atât din partea Guvernului tehnocrat, care nu a comunicat strategic de la început, cât şi lipsa de concurenţă pe politici publice şi valori între cele două mari partide, PSD şi PNL“, a explicat analistul Radu Magdin pentru „Adevărul“. 

De asemenea, acesta a subliniat că unele partide au preferat să adopte o strategie bazată doar pe atacuri la tehnocraţi. „Partidele, practic, s-au revalidat doar prin demonizarea modelului tehnocrat şi prin atacurile la guvernare., a conchis Radu Magdin. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite