Traian Băsescu revine oficial şi cu carnet în politică

Traian Băsescu FOTO Eduard Enea / Adevărul

La nici un an de la încheierea celui de-al doilea mandat constituţional, mai târziu decât a promis în clipa în care a părăsit Palatul Cotroceni, operaţiune încheiată, cum altfel?, decât cu o ieşire la berărie, fostul preşedinte Traian Băsescu reintră cu acte în regulă în politică.

O face devenind membru cu carnet al până acum cvasi-insignifiantului Partid Mişcarea Populară. O formaţiune politică despre care, dacă e să fim drepţi, trebuie să spunem că şi până acum a beneficiat de ocrotire din partea fostului şef al Statului căruia îi datorează notorietatea, oricât de redusă ar fi aceasta.

Oficial, dl. Băsescu şi-a justificat hotărârea, de multă vreme anunţată şi suspect de mult timp amânată, prin dorinţa legitimă de a-şi apăra realizările din timpul celor 10 ani de preşedinţie. Realizări supuse, în opinia domniei sale, unor nedrepte atacuri. Atacurile cu pricina, invocate frecvent şi cu o vizibilă înclinaţie spre autovictimizare de fostul prim om în stat şi reamintite vineri, în ziua în care dl. Băsescu a făcut anunţul de presă legat de noua sa afiliere politică, ca un argument în favoarea revenirii în politică, sunt o realitate.

Ele au venit îndeosebi din partea unor medii de presă ce îi sunt de multă vreme ostile d-lui Băsescu. În special de la cele două posturi de televiziune cărora nici fostul preşedinte nu le-a rămas vreodată dator, România tv şi Antena 3. Precumpănitor cel de-a doilea post de televiziune menţionat pare de neclintit în obsesia sa anti-băsesciană maladivă, asigurându-i astfel fostului preşedinte, fie şi cu preţul unor minciuni dovedite ca atare, minciuni care altminteri au subminat şi mai mult credibilitatea editorială a trustului controlat pe mai departe, chiar dincolo de gratiile închisorii, de Dan Voiculescu, o supradimensionată prezenţă în mass-media românească.

Ţinând cont de audienţa considerabil mai mare pe care o are Trustul Intact din a cărui componenţă face parte Antena 3, aproape că s-ar putea afirma, fără teama de a greşi, că postul condus de Mihai Gâdea a făcut mai mult ca dl. Băsescu să rămână o prezenţă în viaţa publică românească, chiar şi în luna de tăcere auto-impusă de la începutul anului 2015, decât a făcut b1tv.

O televiziune al cărui invitat cvasi-permanent, liber să spună orice şi oricând doreşte, este dl. Băsescu. Un loc de unde Traian Băsescu a speculat nemilos ezitările şi greşelile în cascadă ale succesorului său în fruntea Statului român, tăcerile sale mult prea prelungite, inabilităţile de comunicare ale acestuia ca şi pe cele ale aparatului Administraţiei prezidenţiale. Şi tot de pe ecranul postului b1tv, cel mai adesea cu acompaniamentul ori cu tăcerile active ale unor jurnalişti agreaţi şi binevoitori la adresa domniei-sale, dl. Băsescu a lansat nu doar critici, ci şi atacuri virulente la adresa altor lideri politici români. Trebuie să recunoaştem multe dintre ele justificate.

Neatacaţi nu au rămas nici o seamă de instituţii ori responsabili ai justiţiei române. Care i-au devenit brusc dezagreabili fostului şef al Statutului şi care au început să fie calificaţi de acesta drept mult mai puţin independenţi decât îi socotea pe vremea când se afla la Cotroceni. Mai cu seama acum, când justiţia a început să se apropie tot mai mult de numeroşi parteneri şi clienţi favoriţi ai regimului Băsescu şi de afacerile lor necurate, ba chiar şi de fostul preşedinte însuşi. Care nici el nu s-a dovedit a fi chiar atât de imaculat precum a vrut să ni se prezinte şi pe cât s-au străduit să îl prezinte acele medii de informare, ziare şi televiziuni, care au beneficiat, în schimbul serviciilor de imagine aduse, de privilegii, de sponsorizări şi de finanţări deloc dezinteresate venite din partea aceloraşi foşti apropiaţi ai d-lui Băsescu. Oameni care nu îi mai sunt credincioşi fostului preşedinte fie pentru că au ajuns după gratii sau sub control judiciar, fie pentru că nu mai au niciun fel de avantaj şi nicio brumă de profit de pe urma fidelităţii arătate odinioară interesat d-lui Băsescu.

De altfel, dl. Băsescu nu a ezitat să anunţe vineri că, odată cu reînscrierea sa în rândul politicienilor cu carnet, va avea grijă să denunţe ceea ce i se pare a fi reculul suferit de respectivele instituţii în lunile ce au trecut de când domnia sa nu mai este preşedinte. Dar şi să îi apere pe cei asupra cărora aceleaşi organisme, în asociere sau nu cu serviciile secrete, s-ar fi năpustit pe nedrept.

Este de aşteptat ca, odată cu revenirea cu acte în regulă în politică, dl. Traian Băsescu să îşi întărească totodată discursul împotriva acelor instituţii şi organisme europene la adresa cărora fostul preşedinte a lansat deja destule şi deloc controlate atacuri, criticând inflexibilitatea acestora în privinţa crizei refugiaţilor. Cum această criză e departe de a se fi încheiat, cum nu e deloc exclus ca, la un moment dat, România să trebuiască să îşi îndeplinească obligaţiile şi să accepte refugiaţi, se prea poate ca ciudata, interesata electoral şi de conjunctură atitudine anti-europeană a d-lui Băsescu să se accentueze. Cei zece ani cât dl. Băsescu s-a aflat la Cotroceni au arătat cu vârf şi îndesat că fostul preşedinte este omul interesului personal, că îi este necunoscut sentimentul recunoştinţei. Drept pentru care e puţin probabil ca dl. Băsescu să îşi tempereze discursul critic la adresa oficialilor europeni doar de dragul faptului că aceiaşi oficiali europeni ori predecesori ai acestuia i-au fost aproape în numeroasele momente dificile din vremea mandatelor domniei-sale, îndeosebi în vara anului 2012, atunci când dl. Băsescu a avut de înfruntat iminenţa demiterii din jilţul de la Cotroceni.

Nu mă aştept deloc ca, odată revenit în politică, dl. Traian Băsescu să facă dovadă de moderaţie, echilibru sau de prea mult bun simţ. Aceşti descriptori nu sunt în specificul personalităţii domniei-sale. Dar nici nu cred că fostul preşedinte îşi doreşte să ocupe locul rămas liber odată cu dispariţia gălăgiosului şi ultra-naţionalistului lider peremist, Corneliu Vadim Tudor. Mi se pare puţin credibilă şi ipoteza că fostul preşedinte se va înscrie anul viitor în cursa pentru primăria Capitalei. Oricât de atipic ar fi fostul preşedinte. Dar, mai presus de toate, nu cred că noul statut de membru de partid, poate chiar de viitor şef de partid, îl va ajuta în vreun fel pe dl. Băsescu să apere ceea ce a făcut bun atâta vreme cât a condus România.

De obicei, decantarea răului de bine nu stă în capacitatea contemporaneităţii şi a contemporanilor. Ci în aceea a istoriei. Care, orice s-ar spune, nu va putea face abstracţie de cei zece ani cât dl. Traian Băsescu s-a aflat la Cotroceni. Indiferent de ce va face domnia-sa în nou dobândita calitate de membru al PMP.