Soarta lui Grindeanu pare pecetluită de răspunsul la întrebarea: cine-i „jupânul”?

Grindeanu îşi numără zilele pe care le mai are la Palatul Victoria. Cum şeful PSD, Liviu Dragnea, n-a reuşit să ocupe şi scaunul de premier, numirea lui Grindeanu s-a făcut cu o condiţie clară şi recunoscută de ambele părţi: să asculte orbeşte de partid, în particular de Liviu Dragnea.

Din cine ştie ce motive, în ultimele 2-3 luni clauza a fost încălcată de către Grindeanu. Ne spune Gabriela Firea, cu subiect şi predicat:

„Este o sumă senzaţii pe care ni le lasă la vedere prestaţia premierului. La început a înţeles rolul său, anume că reprezintă o funcţie numită şi a înţeles că trebuie să există o relaţie puternică cu conducerea partidului şi a alianţei pentru a aplica programul de guvernare ad litteram. Ulterior, cred că a fost un moment în care nu a mai simţit această nevoie. Probabil a umplut golul lăsat de absentă în consultarea sa cu domnii Dragnea şi Tăriceanu cu altceva. Rămâne să aflăm ce anume este acel altceva. Noi îi asigurăm spatele politic. În momentul în care nu a mai considerat util spatele politic, înseamnă că are alt spate, poate.

„M-a îngrijorat faptul că preşedintele Liviu Dragnea a ajuns să spună că nu se mai întâlnise cu premierul, că primul-ministru nu mai simte nevoia să se consulte cu el, că relaţia cu el, fără să spună mot-a-mot, s-a răcit”.

Liviu Dragnea, şeful suprem, nu poate admite o astfel de insubordonare, pentru că în partid deja se pune problema cine mai este „jupânul”.

Sunt probleme importante care-l nemulţumesc pe Dragnea, şi pe care nu le poate rezolva altfel decât prin eliminarea lui Grindeanu.

Iată si concluzii de ultimă oră ale lui Liviu Dragnea:

„Evaluarea a ajuns la final, mâine facem concluziile şi propunerile. Nu a fost o analiză uşoară. Să vedem care au fost cauzele care au dus aici, la scăderile acestea. Nu poţi accepta ca o parte din programul de guvernare să nu fie îndeplinit. Nu am experienţa politică a premierului. Eu am condus partidul în alegeri şi am obţinut un scor pe baza programului de guvernare. Stabilitatea unei ţări nu stă într-o persoană, eu nu am vorbit în campania electorală despre un premier, nu am dat numele unui premier.”

Situaţia din justiţie

Dragnea a cerut în repetate rânduri ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să vină cu pachetul de legi privind Codurile Penale, cerere de care Toader nu a ţinut cont. A tras de timp cât a putut, sub diferite pretexte. Asta după ce a refuzat să pornească procedura de revocare a şefei DNA, Codruta Kovesi.

Mai grav, în problema pragului la infracţiunea de abuz în serviciu, după decizia CCR, Grindeanu şi Toader refuză să dea OUG-ul salvator, care ar fi închis mii de dosare, inclusiv pe acela al lui Dragnea. Aşa ceva nu se poate ierta.

Liviu Dragnea este sub presiunea enormă a baronilor cu spectrul puşcăriei în faţă, care-l somează să pună la punct procurorii şi judecătorii, să-i salveze de braţul justiţiei. Dacă nu este în stare, atunci să lase pe altcineva, care este în stare. Devorarea şefilor PSD are deja o tradiţie, n-ar fi prima oară când un şef al PSD este mazilit, lucru care îl sperie teribil pe Dragnea.

Situaţia de la Ministerul Finanţelor

Grindeanu şi Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor, au aflat repede că socoteala de pe teren nu se potriveşte cu aceea din Programul de guvernare, nici la virgulă nici la zecimală. Dacă un Program de guvernare ar fi suficient să facă o ţară fericită, Liviu Dragnea ar scrie programe de guvernare pentru mai toate ţările sărace şi problema sărăciei ar fi eradicată la nivel mondial.

Execuţia bugetară pe primele patru luni ne arată că economia nu funcţionează conform viselor exotice din Programul lui Dragnea. Are cu totul alte legi şi obiceiuri, pe care Dragnea nici nu le ştie, darămite să mai ţină cont de ele.

Grindeanu şi Ştefan au reuşit să amâne majorările salariale exuberante, promise de Olguta Vasilescu, până la 1 ianuarie 2018. Şi nici atunci nu e sigur, pentru că resursele bugetare nu vin din cer, vin din economia reală. Singura care contează. Neparticiparea lor la votarea Legii salarizării a stârnit furia lui Dragnea, care i-a ameninţat că va discuta în interiorul partidului această sfidare.

Sunt multe alte aspecte în care cei doi, Dragnea şi Grindeanu nu se înţeleg şi nici nu se mai consultă.

Grindeanu se apără

Într-o postare de ultimă oră pe facebook, Grindeanu îşi apără poziţia ameninţată:

„Votul din decembrie 2016 ne-a arătat că şi românii vor acelaşi lucru: un guvern cu largă susţinere parlamentară şi stabil. Această încredere pe care ne-au acordat-o românii nu poate fi înşelată cu noi schimbări, noi crize politice, eventual alte alegeri – într-un cuvânt INSTABILITATE.

Depinde de noi să arătăm că suntem o naţiune unită şi determinată să meargă pe drumul cel bun. Ca români, avem în faţă aceste oportunităţi. Doar trebuie să avem suficientă maturitate politică şi viziune să şi profităm de ele. De aceea, România are nevoie de stabilitate şi predictibilitate”.

Liviu Dragnea are însă o obsesie. Programul de guvernare trebuie respectat la virgulă. Acesta va fi reproşul cu care îl va demite pe Grindeanu. Plus eşecul în absorbţia fondurilor europene, plus nerealizarea încasărilor la buget, plus amânarea aplicării Legii salarizării, plus multe altele.

Cum va pleca Grindeanu?

Aici e aici. Dacă Grindeanu se va încăpăţâna să nu demisioneze, venind cu argumentul creşterii economice şi altele asemenea, că doar conduce cu 3-0, ce variante are Liviu Dragnea?

• Conducerea PSD va cere demiterea câtorva miniştri, printre care Viorel Ştefan, Tudorel Toader, şi alţii. Grindeanu nu dă semne că ar fi de acord şi se pune întrebarea dacă se va lăsa terfelit de Liviu Dragnea ca preţ al păstrării poziţiei de premier.
• Demisia mai multor miniştri. Grindeanu poate propune preşedintelui înlocuirea lor, în procedura remanierii, fără acordul partidului.
• Dragnea va invoca schimbarea structurii politice a guvernului, prin cooptarea UDMR la guvernare, fapt ce conduce la demisia guvernului şi un nou vot în parlament. Şi o nouă propunere de premier. Dacă şi de data aceasta Grindeanu refuză să plece, rămâne moţiunea de cenzură.

Această ultimă variantă pare a fi luată în seamă de către conducerea PSD, mai ales că  avertismentele lui Victor Ponta şi ale lui Ioan Rus merg tot în direcţia aceasta. Cât de ruşinos este să-ţi dărâmi propriul guvern, la doar şase luni de la instalare, nu este o preocupare pentru Dragnea. Iar problema trebuie rezolvată înainte de vacanţa parlamentară, o sesiune extraordinară este greu de convocat în mijlocul verii.

Poziţia preşedintelui Iohannis

Va conta mult, preşedintele fiind acela care desemnează noul premier. După vizita extrem de încurajatoare din America, preşedintele Iohannis poate ridica pretenţii mai mari, fie în păstrarea premierului Grindeanu, fie în alegerea noului premier, opţiunea sa ar putea să difere de aceea a lui Dragnea.

Pe de altă parte, potenţiali pretendenţi la funcţia de premier sunt extrem de puţini şi „subţiri”, ca experienţa politică. Carmen Dan, o secretară de şcoală ajunsă premier? Mihai Fifor, un factotum în PSD? Olguţa Vasilescu care s-a făcut de râs şi în ţară şi în străinătate? Şi, în plus, lui Dragnea îi trebuie o persoană loială până la sacrificiu. Cu Grindeanu s-a păcălit. De unde siguranţa că nu se va păcăli şi cu următorul premier?

În concluzie

Dragnea este obligat să-l schimbe pe Grindeanu, alternativa fiind să-şi piardă complet autoritatea în partid, să aştepte să fie mazilit de baronii PSD. Înlocuitori pentru Grindeanu nu prea există, trecând peste faptul că nici actualul premier n-a excelat prin nimic. Dimpotrivă. Orice mişcare s-ar face la nivelul guvernului trebuie aprobată de preşedintele Iohannis, care a demonstrat că are susţinerea Americii şi a partenerilor europeni.

Greu de spus cum va ieşi Liviu Dragnea din această poveste: pe scut sau sub scut?