Noua superimunitate parlamentară. Ce motive ridicole a scornit PSD pentru salvarea lui Darius Vâlcov
0Social-democraţii au recurs la tertipuri ieftine pentru a-şi arăta susţinerea faţă de Darius Vâlcov: au răscolit Comisia Juridică, au votat împotriva arestării şi au invocat pagini lipsă din dosarul DNA. În plus, aleşii PSD au introdus un articol în regulamentul Camerei care le oferă protecţie şi mai mare parlamentarilor certaţi cu legea.
Senatorii jurişti au avizat negativ cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a senatorului PSD Darius Vâlcov, acuzat de trafic de influenţă. Rezultatul votului a fost egal: cinci voturi „pentru“, cinci voturi „împotrivă“ şi o abţinere. Conform regulamentului, este nevoie de votul a jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenţi pentru ca solicitarea DNA să fie adoptată. Aşa, arestarea lui Darius Vâlcov a primit raport negativ. „Nu reuşim să avem o practică unitară pe acest subiect. Plenul va fi cel care va decide la final. Avizul nostru este consultativ“, a explicat liberalul Cătălin Boboc, preşedintele Comisiei Juridice.
Însă modul în care s-a ajuns la egalitate în comisie arată din nou cât de murdar joacă PSD atunci când vine vorba să-şi salveze penalii. Social-democraţii l-au înlocuit luni din Comisia Juridică pe senatorul Mihai Neagu, care, între timp, se alăturase proiectului lui Mircea Geoană, cu Pavel Marian, un senator care nu iese din cuvântul partidului.
Decizia PSD de schimbare a lui Pavel Marian a modificat raportul de forţe din cadrul Comisiei Juridice, în acest moment PNL şi PSD având egalitate, cinci la cinci, votul decisiv aparţinând UDMR, care s-a abţinut în cazul Vâlcov. Mutarea PSD a venit după ce, săptămâna trecută, senatorii jurişti au votat în favoarea cererii DNA de arestare a lui Dan Şova, votul fiind foarte strâns, de şase voturi „pentru“ şi cinci „împotrivă“. Practic, Mihai Neagu a fost cel care a înclinat balanţa în defavoarea lui Dan Şova. Parlamentarii lui Victor Ponta n-au vrut un raport pozitiv şi pentru Darius Vâlcov, aşa că l-au înlăturat rapid pe Neagu. Oricum, decizia finală în privinţa arestării lui Darius Vâlcov va fi luată astăzi de plenul Senatului, unde PSD deţine majoritatea chiar şi fără UDMR.
S-au încurcat în dosare
Schimbarea componenţei Comisiei Juridice nu a fost singura şicană a social-democraţilor în dosarul Darius Vâlcov. Luni, senatorul PSD Ruxandra Jipa a semnalat o greşeală în documentele trimise de procuroriii DNA către Parlament. Mai exact, Jipa a reclamat că după volumul numărul 7 urmează direct volumul 9. În acest context, ea le-a cerut colegilor din Comisia Juridică să-i cheme pe reprezentanţii DNA pentru a desluşi misterul volumului 8.
În realitate, DNA nu a avut nicio vină. Traseul a fost următorul, după cum rezultă dintr-un comunicat al DNA: „La data de 19 martie 2015, a fost înaintat către PICCJ, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive, referatul procurorilor împreună cu un număr de 7 volume cuprinzând copii certificate ale tuturor actelor de urmărire penală, întocmite până la data respectivă, în dosarul penal care îl priveşte pe inculpatul Vâlcov Darius Bogdan. De asemenea, la aceeaşi dată, dar la o oră diferită, a fost înaintat către PICCJ, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive, referatul procurorilor împreună cu un număr de 10 volume cuprinzând copii certificate ale tuturor actelor de urmărire penală, întocmite până la data respectivă, în dosarul penal care îl priveşte pe inculpatul Nicolescu Theodor “, se arată în comunicatul DNA.
Practic, volumele au plecat la ore diferite de la DNA către PICCJ, “care a verificat corespondenţa conţinutului adreselor de înaintare cu volumele dosarelor de urmărire penală“, se mai arată în comunicatul DNA.
Apoi, conform procedurii, PICCJ a trimis mai departe volumele către Ministrul Justiţiei, instituţie care, la rândul ei, a trimis mai departe actele către Senat (în cazul Vâlcov), respectiv Camera Deputaţilor (cazul Nicolescu). Vedem că volumele au plecat de la DNA şi au ajuns cu bine la PICCJ. De aici, se desprind două ipoteze: ori PICCJ (condus de Tiberiu Niţu, prietenul premierului Ponta) a luat un volum din dosarul deputatului Nicolescu şi l-a pus în documentaţia senatorului Vâlcov, trimiţându-le greşit la Ministerul Justiţiei, ori Ministerul Justiţiei (condus de Robert Cazanciuc, văr cu premierul Ponta) a trimis în mod eronat un volum din dosarul deputatului Nicolescu către Senat.
Cum au votat senatorii jurişti în cazul Vâlcov
Împotriva arestării:
Ovidiu Donţu (PSD)
Doina Federovici (PSD)
Marian Pavel (PSD)
Ioan Chelaru (PSD)
Florina Jipa (PSD)
Pentru arestare
Cătălin Boboc (PNL)
Cristian Bodea (PNL)
Alin Tişe (PNL)
Mărinică Dincă (PNL)
Vasilica Miron (PNL)
Abţinere
Csapa Pataki (UDMR)
O nouă belea pe capul lui Vâlcov: seiful, lingourile de aur şi tablourile
Procurorii DNA au descoperit noi fapte de corupţie ce ar fi fost comise de Darius Vâlcov, de data asta nu doar în perioada în care era primar, ci şi cât a fost senator şi ministru al Finanţelor. De aceea, ieri au solicitat un nou aviz Senatului, atât pentru începerea urmăririi penale, în calitate de fost ministru, cât şi pentru arestarea sa. Vâlcov este suspectat şi de săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei.
Mai exact, anchetatorii îl acuză pe fostul ministru că ar fi folosit informaţii obţinute când a fost senator şi ministru, pentru a sprijini firme pe care le administrează prin interpuşi, astfel Vâlcov obţinând trei lingouri de aur, bani şi tablouri de mare valoare.
În solicitarea prin care cer aviz pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea fostului ministru al Finanţelor anchetatorii arată că, „începând din 2011 şi până în prezent, acesta s-ar fi folosit de informaţiile obţinute în virtutea funcţiilor publice pe care le-a deţinut, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură care îi aparţineau, dar erau administrate prin interpuşi”.
Darius Vâlcov ar fi obţinut astfel mai multe bunuri, între care sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei, trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei. „Toate erau depozitate într-un seif, care era lăsat spre păstrare unei persoane apropiate fostului ministru”, mai explică anchetatorii.
În acest context, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a transmis ieri procurorului general al României referatul cauzei, pentru ca acesta să sesizeze Senatul, pentru a se obţine avizul necesar efectuării în continuare a urmăririi penale a lui Darius Vâlcov. De asemenea, DNA a cerut, din nou, şi încuviinţarea pentru reţinerea şi arestarea fostului ministru al Finanţelor.
Ce ascundea Vâlcov în seif:
- 90.000 dolari
- 1.323.850 lei
- 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme
- un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir
- un tablou inscripţionat Jean Cocteau
- o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei
Deputaţii se vor judecători
Astăzi se va vota noul Regulament al Camerei Deputaţilor, după ce proiectul a zăcut în sertarele unei comisie speciale timp de luni bune. Ieşit la lumină, noua lege internă a deputaţilor arată că aleşii continuă lupta împotriva justiţiei sub orice formă.
Spre exemplu, parlamentarii le cer procurorilor „motive concrete şi temeinice“ atunci când solicită ridicarea imunităţii unui deputat. „Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei“, se arată în articolul privind imunitatea parlamentară.
Practic, dacă această prevedere va fi adoptată, deputaţii s-ar transforma în judecători: ar aprecia dacă probele aduse de procurori sunt sufieciente pentru a vota începerea urmării penale sau arestarea preventivă a unui deputat certat cu legea. Este pentru a doua oară când deputaţii încearcă să insereze în regulament această portiţă, care ar funcţiona ca un scut împotriva cătuşelor. În 2013, când au început să modifice statutul, deputaţii au recurs la aceeaşi formulare păcătoasă. Numai că articolul a fost respins atunci de Curtea Constituţională, tocmai pe motiv că parlamentarii ar căpăta puteri de magistraţi. „Referirile exprese la «motivele concrete şi temeinice» extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului. Aceasta întrucât temeinicia, precum şi caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor“, motivau în 2013 magistraţii CCR.
Citeşte şi:
Operaţiunea PSD de a-l scoate pe Dan Şova din ghearele Justiţiei
Ponta, Dragnea şi Tăriceanu transmit mesaje cu subînţeles senatorilor PSD în privinţa arestării lui Dan Şova, parlamentarii găsesc diverse stratageme pentru a trage de timp, iar senatorii PSD îi găsesc tot mai multe scuze lui Şova, care, în final, are toate şansele să scape de mâna Justiţiei.
PSD pregăteşte din nou „marţea neagră“. Ponta vrea să opereze Codul Penal
Actuala majoritate parlamentară, strânsă în jurul PSD, intenţionează să modifice Codul Penal, în sensul în care vrea să-i constrângă pe judecători să decidă mult mai greu măsura arestului preventiv. Altfel spus, „marţea neagră“ se întoarce în Parlament, într-o versiune puţin mai moale.
Cum şi-a securizat Ponta fotoliul în PSD pentru încă opt luni
Consiliul Naţional al PSD desfăşurat vineri şi sâmbătă la Parlament şi-a atins pe deplin scopul: a prelungit puterea în partid pentru tandemul Victor Ponta -Liviu Dragnea, cel puţin până în toamnă.
Ultimul truc al Guvernului Ponta: 26 de ordonanţe într-una singură
Victor Ponta a găsit un şiretlic de a ocoli Parlamentul şi de a fenta raportul MCV privind ordonanţele de urgenţă emise de Guvern. Fiind adeseori acuzat de abuz de OUG-uri de către partenerii externi, Ponta s-a gândit să „înghesuie” 26 de Ordonanţe de Urgenţă în una singură, ordonanţa de urgenţă cu numărul 2 din acest an, care cuprinde modificarea şi completarea a 26 de acte normative.
PSD şi PNL şi-au dat mâna şi au votat, miercuri, cu majoritate covârşitoare noua lege a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Marea noutate a legii este că va permite subvenţionarea campaniilor electorale din bugetul de stat, dar asta nu înseamnă că politicienii nu vor mai avea acces la surse dubioase de finanţare, ba mai mult, pot face împrumuturi care să fie decontate, ulterior, din banii contribuabilului.
Cum se bâlbâie liberalii pe tema penalilor din partid
Liberalii s-au angajat în noul Statut să excludă din partid aleşii cu probleme penale. Potrivit documentului, trei membri PNL ar fi trebuit eliminaţi, dar numai unul a plecat – Tudor Chiuariu. Ceilalţi doi, Thuma Hubert şi Verginel Gireadă, au rămas în PNL deşi sunt condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie. În ce îl priveşte pe deputatul Theodor Nicolescu, acesta e protejat de colegii săi, care nu consideră că ar trebui să demisioneze.
Se încarcă comentariile...
