Programul de guvernare al USR PLUS. Capitolul „Politică fiscal-bugetara”

Pe 6 decembrie să alegem cu mintea. Pentru acest obiectiv trebuie să cunoaştem ce-şi propune fiecare dintre partidele aflate în competiţia electorală în programele de guvernare. Din păcate, văd prea puţine eforturi ale experţilor şi presei independente pentru lămurirea pentru publicul larg a aspectelor importante din programele de guvernare ale partidelor. Şi totuşi, este singura cale pentru a „alege cu mintea”.

Sigur, în ultimă instanţă fiecare alegător îşi va face propria judecată şi va vota cum crede de cuviinţă. Dar discuţiile în context mai larg trebuie să aibă loc.

Diagnoza sistemului fiscal-bugetar din programul USR PLUS

Diagnoza este corectă.

O explozie a cheltuielilor publice de la an la an. În 2017, cheltuielile statului au crescut cu 14% (+33,9 miliarde de lei). În 2018, cheltuielile statului au crescut din nou cu 16,8% (+46,3 miliarde de lei). Iar în 2019, cheltuielile statului au crescut din nou cu 14,7% (+47,3 miliarde de lei).

Una dintre cele mai mari corecţii economică din UE ca urmare a crizei generate de COVID–19 (de la +4,1% în 2019, la o valoare prognozată de -6% în 2020, adică o modificare de 10,1 pp).

Cel mai mare deficit bugetar din UE fără impactul crizei generate de COVID–19 (-4,3% în anul 2019).

Cheltuielile publice rigide (salarii şi cheltuieli sociale—în principal pensii) care ocupă peste 81% din veniturile certe. Asta se traduce în resursele bugetare minime rămase pentru a acoperi necesarul de investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie etc.

Presiuni tot mai mari asupra sistemului naţional de pensii, care riscă să devină complet nesustenabil în contextual ultimelor majorări aplicabile în perioada următoare.

Ce propune USR PLUS pentru remedierea acestei situaţii fiscal-bugetare foarte proaste?

Priorităţi.

Locuri de muncă bine plătite. Reforma ANAF către o instituţie eficientă şi transparentă. Revenirea bugetului pe o traiectorie de echilibru şi stabilitate. Aderarea la zona Euro.  Creşterea gradului de independenţă financiară a cetăţenilor.  Dezvoltarea pieţei de capital şi încurajarea listării la bursă a companiilor.

Acum  încep întrebările. Problemele principale sunt altele, în opinia mea. Cheltuielile de funcţionare a statului sunt nepermis de mari, unele inutile, şi nejustificate de nivelul veniturilor. De aici trebuia început. În diagnostic citim: Cheltuielile publice rigide (salarii şi cheltuieli sociale—în principal pensii) care ocupă peste 81% din veniturile certe.

Şi ce facem pentru a remedia situaţia? La priorităţi nu găsesc o preocupare pentru reducerea „cheltuielilor publice rigide”. 

Locuri de muncă bine plătite.  Bănuiesc că se referă la locurile de la stat,  la privat fiecare antreprenor plăteşte salarii cât poate din câştiguri, funcţie de productivitatea muncii. Acum, la stat, salariile sunt duble comparativ cu cele din privat. USR PLUS vrea să le mărească şi mai mult? Cât de mult? Pentru toţi bugetarii?

Nu văd o preocupare pentru reducerea numărului de bugetari de la 1,3-1,4 milioane cât sunt în prezent, la 800.000 câţi erau în 2004. Iar între timp au explodat aplicaţiile informatice.

Soluţia preconizată: „De aceea vom reduce impozitarea muncii, în primul rând pentru românii care lucrează pe salarii mici, prin instituirea unei reguli graduale prin care partea din salariu care depăşeşte un salariu minim este impozitată” ar atrage, după calculele economistului Petrişor Peiu, o gaură la bugetul de stat de 57 de miliarde lei. Îşi poate permite bugetul aşa ceva?

Nu văd o preocupare pentru mecanismele de urmărire a eficienţei cheltuirii resurselor bugetare. UAT-urile cheltuie pe salarii proprii, pe parcuri şi panseluţe sume imense. Iar când rămân fără bani, se duc la guvern cu mâna întinsă pentru fonduri de echilibrare. Aşa va fi şi în continuare, dacă ministerul Finanţelor publice va reveni USR PLUS?

Nu văd o preocupare pentru eliminarea ordonatorilor de credite care ard gazul degeaba. Nu sunt utili societăţii, există doar pentru a asigura funcţii rudelor, amantelor,  amicilor celor aflaţi la conducere. Aşa va rămâne în continuare?

Reforma ANAF. Am văzut şi la alţii speranţa ca reformarea ANAF va duce la creşterea veniturilor statului. Prin eliminarea birocraţiei şi introducerea digitalizării. Bune şi astea. Dar esenţa o reprezintă conformarea voluntară a contribuabililor. Conformare care vine nu prin digitalizare, în primul rând, cum spera USR PLUS. Ci din convingerea că statul face ce trebuie cu taxele şi impozitele încasate. Aici e secretul nivelului de colectare de 40% din PIB pentru ţările europene aşezate. Transparentizarea cheltuielilor bugetare este bună, cu condiţia să nu aflăm de ordonatori de credite care taie frunze la câini, nu au o activitatea esenţiale, indispensabilă. Exemplele noilor şefi de CL, începând cu Ilie Bolojan, dar şi alţii, care au redus cu 50% efectivele de funcţionari găsite când au devenit şefi de CJ, ne spun că aproape peste tot e la fel. Numărul bugetarilor ar trebui redus cel puţin cu 30%. Doar atunci va apare conformarea voluntară.

Revenirea bugetului pe o traiectorie de echilibru şi stabilitate. Asta înseamnă, în concepţia mea, aducerea cheltuilelilor la nivelul veniturilor, şi îndreptarea unor sume importante spre dezvoltarea ţării, adică infrastructura, educaţie, sănătate, digitalizare.

În schimb, USR PLUS propune:

Asigurarea unui buget public care să respecte ţintele de investiţii şi de alocări pentru educaţie, sănătate şi infrastructură.

Acest deziderat face parte din zona „ce bine ar fi să fie bine”. Un astfel de buget poate fi realizat doar prin:

• Reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului prin restructurarea aparatului bugetar, adică  reducerea numărului de birocraţi de la 1,3 milioane la 800.000.
• Mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banului public, aşa cum există în privat.
• Creşterea veniturilor pe baza conformării voluntare

Altfel, vom avea un buget bazat pe împrumuturi externe, cât vor mai fi şi acestea. Până când creditorii se vor prinde că nu avem de unde restitui banii împrumutaţi, şi vor spune „stop”, ca în 2010.

Eliminarea pensiilor speciale reprezintă o reparaţie morală, nu o sursă importantă de venituri la bugetul statului, ţinând cont de faptul că pensiile de serviciu nu pot fi eliminate.

Pentru o privire sintetică asupra ce ar fi trebuit să conţină programul de guvernare al USR PLUS, iată condiţiile FMI pentru acordarea unui împrumut României:

-reducerea cu 30% a personalului bugetarŢ
- reducerea cu 20% a cheltuielilor primăriilor şi cheltuielilor judeţene
- privatizarea CEC şi EXIM BANK, cele două bănci de stat
- privatizarea companiilor din sectorul energetic
- privatizarea parţială a sistemului sanitar
- reducerea arieratelor companiilor de stat
- aplicarea OUG 109 pentru toate copaniile de stat şi regiile autonome
- îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru 2 ani de zile.
-prorogarea creşterii punctului de pensie din septembrie 2020 până în septembrie 2021.

În concluzie

Din programul de guvernare al USR PLUS, capitolul „Politică fiscal-bugetară”, lipsesc exact lucrurile esenţiale: reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului prin restructurarea aparatului bugetar, mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuielilor bugetare, renunţarea la împrumuturi care grevează generaţiile viitoare. Vom vedea la alegeri ce au înţeles alegătorii din acest program de guvernare.