PNL, asemenea unui sac de box

PSD a decis să profite de ultimele zile ale campaniei electorale pentru alegerile locale spre a-şi intensifica atacurile la adresa guvernului tehnocrat condus de dl. Dacian Cioloş. Nu-i vorbă, are destule motive şi prilejuri să o facă, vremurile şi întâmplările recente nefiindu-i din cale afară de favorabile Cabinetului în exerciţiu.

Chiar dacă afacerile criminale cu dezinfectanţi diluaţi ale companiei Hexi Pharma, dar şi ale altor firme cu activităţi şi cu năravuri similare, nu au început doar de când dl. Cioloş şi echipa sa se află la Palatul Victoria, partidul condus de dl. Liviu Dragnea a pus la cale o amplă operaţiune de manipulare a opiniei publice astfel încât toate problemele din sănătate să pară a fi rezultatul incompetenţei actualului Executiv. Care se dovedeşte cum nu se poate mai inabil la capitolul comunicare, premierul însuşi părând exagerat de rezervat, dacă nu cumva chiar timorat, în a aborda direct şi sub toate aspectele problema. Pe care s-a mulţumit să o rezolve proclamând - a câta oară? - sănătatea drept prioritate naţională.

Suspendarea până la data de 15 iunie a achiziţiilor publice, din câte se pare din cauza unor probleme de soft, a fost, de asemenea, cu abilitate exploatată de mulţi dintre candidaţii la fotoliile de primari şi preşedinţi de Consilii judeţene, anume instruiţi pentru asta. Nici la această acuză, Guvernul nu are replică eficientă, sperând, probabil, că se va adeveri zicala conform căreia câinii latră, caravana trece.

Ultima săptămână de campanie a coincis cu amplificarea protestelor sociale generate de nemulţumirile feluritelor categorii profesionale legate de felul în care guvernul le întrevede salarizarea prin Ordonanţa de urgenţă pe care dl. Cioloş şi dl. Pâslaru se încăpăţânează să o promoveze, deşi corect ar fi ca totul să fie rodul unui proces legislativ bazat pe un act normativ asumat politic.

Mai abitir chiar decât candidaţii socialişti la locale, extrem de critic la adresa guvernului se arată fostul prim-ministru Victor Ponta. Care are ce are nu numai cu dl. Cioloş şi echipa lui pe care i-ar dori înlăturaţi degrabă de la Palatul Victoria printr-o moţiune de cenzură ce ar urma să fie introdusă îndată după încheierea alegerilor locale, ci şi cu preşedintele Klaus Iohannis. Cel căruia îi reproşează pe un ton violent, adesea jignitor de-a dreptul, înlăturarea sa de la putere. Şi căruia îi impută, pentru ca meniul să fie complet, toate stângăciile şi greşelile guvernului calificat a fi al LUI, adică al d-lui Iohannis. Dl. Ponta făcându-se a nu şti că preşedintele şi-a afirmat în ultima vreme serioase rezerve legate de felul în care acţionează şi îşi îndeplinesc misiunea o seamă de miniştri. Mai nou, dl. Ponta a trecut şi la ameninţări, avertizându-l pe preşedinte că „va plăti”.

Interesant e că mulţi alţi lideri PSD, în frunte chiar cu dl. Liviu Dragnea, par sau, mai degrabă, păreau a fi ceva mai reticenţi atunci când vine vorba despre moţiunea de cenzură, justificându-şi prudenţa prin argumentul că nu ar fi deloc exclus ca preşedintele să nu le facă defel jocul şi să îi încredinţeze formarea viitorului guvern tot d-lui Dacian Cioloş. E foarte posibil ca, după ce rezultatele alegerilor locale vor fi cunoscute şi PSD va şti precis cum stă în teritoriu, poziţia lui să devină ceva mai categorică. De marţi încoace, până şi dl. Dragnea dă semne că ar fi gata să ia în calcul planul Tăriceanu, cel care ar prevedea posibilitatea ca dl. Cioloş şi guvernul lui să fie supuşi unei moţiuni de cenzură ciudate. În urma căreia, ne spune dl. Tăriceanu, guvernul Cioloş, probabil un guvern Cioloş 2, ar avea doar atribuţii limitate, urmând să fie deposedat, de pildă, de dreptul de a emite ordonanţe de urgenţă.

Nu e nicidecum exclus ca, dacă sorţii şi voturile le vor fi favorabili socialiştilor, iar cele mai recente sondaje de opinie arată că le vor fi, aceştia să meargă chiar şi mai departe şi să încerce o repetare a situaţiei din toamna lui 2012, atunci când profitând de guvernare dar şi de avantajele obţinute la alegerile locale, au acţionat astfel încât şi-au maximizat şansele şi la legislative. Al căror rezultat a forţat mâna preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, să reîncredinţeze guvernarea USL şi liderului acesteia, Victor Ponta.

Dincolo de toate aceste ipoteze şi calcule, un lucru mi se pare sigur. PSD şi-a intensificat atacurile la adresa guvernării având, de fapt, ca ţintă principală, PNL. Adevăratul lui adversar, partidul pe care mentalul colectiv îl socoteşte a fi, alături de preşedintele Iohannis, principalul garant politic al Cabinetului. Deşi reprezentanţii partidului condus de tandemul Gorghiu-Blaga resping, ori de câte ori au ocazia, asocierea lor prea intimă ori prea directă cu faptele Executivului, mai toţi cad, în secunda imediat următoare, în capcana pesedistă, sărind în apărarea echipei Cioloş. Considerând că orice reproş se formulează la adresa Executivului vizează, în fapt, PNL.

Or, tocmai asta urmăreşte PSD. Să pregătească încă de pe acum, terenul şi muniţia pe care să le folosească, la alegerile din toamnă, împotriva PNL. Şi să-i pună acestuia în cârcă toate neîmplinirile guvernării tehnocrate. Până în clipa de faţă, strategia pare a da rezultate. Cum deloc neinspirată nu se dovedeşte nici decizia reactivării politice a d-lui Victor Ponta. Primit mai peste tot în ţară cu pâine şi cu sare. Dacă nu chiar ca întruchiparea unui nou Mesia.

Pentru moment, PNL nu pare pregătit să dea o replică ceva mai convingătoare strategiei PSD. Partidul seamănă mai curând cu un sac de box decât cu o formaţiune politică activă.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla de luni încolo. Prognoza pentru PNL prevede vreme agitată.

Cert e că ne aşteaptă o vară cel puţin interesantă.