Parlamentul European a votat masiv pentru admiterea României în spaţiul Schengen

Parlamentul European a aprobat marţi o rezoluţie prin care se cere admiterea fără întârziere a României şi Bulgariei în zona Schengen, raportul fiind aprobat cu o largă majoritate de către europarlamentari. Rezoluţia a fost aprobată cu 514 de voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri.

Rezoluţia se bazează pe un raport realizat de europarlamentarul bulgar Serghei Stanişev (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - S&D), în care el aduce critici Consiliului UE pentru că nu a permis aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

În dezbaterea care a avut luni în plenul PE de la Strasbourg asupra raportului, Stanişev a spus că Consiliul UE a încălcat regulile europene în ultimii şapte ani prin faptul că nu a luat o decizie în legătură cu această chestiune, potrivit BTA.

El a acuzat de asemenea absenţa vreunui reprezentant al Consiliului UE la discuţia de luni, "în contextul în care aceasta este instituţia căreia îi este adresat raportul, în ciuda promisiunii guvernului austriac (care deţine preşedinţia Consiliului UE - n.r.) că această chestiune ar trebuie să fie pe agendă în acest semestru".

El a mai afirmat că sunt "nedrepte" încercările de a cupla extinderea Schengen prin aderarea României şi Bulgariei de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene pentru monitorizarea progreselor celor două ţări în lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.

Comisia Libertăţilor Civile (LIBE) a reiterat în 5 noiembrie recomandarea adresată miniştrilor statelor membre Uniunii Europene (UE) de a aproba rapid aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ca membre cu drepturi depline.

O abordare în două etape - suspendarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre - implică un anumit număr de riscuri şi ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen, subliniau membrii Comisiei.

Astfel, eurodeputaţii cereau ca decizia să fie luată sub forma unui ”act juridic unic”.

Ei îi îndemnau, de asemenea, pe miniştrii UE să ia o decize cu privire la aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, imediat ce această ţară va îndeplini criteriile de aderare.

Membrii Comisiei subliniau că spaţiul Schengen este un dispozitiv unic în felul său şi una dintre cele mai mari reuşite ale UE, iar mânarea aderării depline a României şi Bulgariei are consecinţe negative atât asupra celor două ţări, cât şi asupra întregii Uniuni.

Menţinerea controalelor la frontierele interne şi reintroducerea lor în spaţiul Schengen pot afecta încrederea cetăţenilor în instituţii în în integrarea europeană, sublinia Comisia LI BE.

Această menţinere a controalelor are de asemenea consecinţe economice negative asupra pieţei interne a UE şi asupra importurilor şi exporturilor dinspre şi către România şi Bulgaria, insistau eurodeputaţii.

Extinderea spaţiului Schengen sau libera circulaţie a cetăţenilor UE nu ar trebui să fie afectată de efectele negative ale lacunelor altor politici UE precum cele referitoare la azil şi imigraţie, aprecia LIBE.

”Comisia Libertăţilor Civile a reafirmat că Bulgaria şi România ar trebui să devină membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen şi a respins perspectiva unei aderări parţiale, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime şi apoi cu frontierele terestre”, a declarat atunci  raportorul Serghei Stanişev, din cadrul grupului parlamentar european al socialiştilor şi democraţilor (S&D).

”Această abordare în două etape creează un precedent periculos, care nu doar că nu are nicio bază juridică solidă, dar care implică totodată inconveninete economice, sociale şi politice asupra UE”, a adăugat eurodeputatul bulgar.

Acest proiect al raportului a fost adoptat de Comisie cu 36 de voturi la patru şi o abţinere.

E a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din iunie 2011 şi şi-a reiterat poziţia în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluţii legislative.

În prezent, atât România, cât şi Bulgaria aplică în mod parţial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor ţări.

Parlamentul European are doar un rol consultativ în procedura decizională de extindere a spaţiului Schengen. Decizia finală va fi luată de miniştrii europeni de Interne în cadrul Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) şi este nevoie de unanimitate.

Demersul lui Stanişev este caduc întrucât Bulgaria a primit toate asigurările că va putea integra spaţiul Schengen parţial probabil în data de 20 martie 2019. Acesta este singurul acord posibil privind extinderea Schengen în momentul actual, notează corespondentul RFI la Bruxelles.

Acordul statelor membre, negociat sub preşedinţie bulgară a UE la începutul anului şi susţinut de PPE, prevede integrarea aeroporturilor bulgare la acea dată a echinocţiului de primăvară când se creează o « oră goală » de zbor în jurul miezului nopţii.

Culmea este că în ciuda obţinerii acordului pentru Bulgaria pentru integrarea parţială, Parlamentul cere Consiliului renunţarea la integrarea în două etape – frontiere aeriene şi maritime şi ulterior, frontiere terestre, neexistând baze legale pentru această abordare.

În practică, decizia integrării aeroporturilor bulgare în Schengen va fi luată de miniştrii europeni de interne în luna februarie 2019, reuniune care va fi prezidată tocmai de România.