O idee pentru domnul ministru Curaj

Povestea odată Dinu Patriciu un episod din vremurile în care se construia Casa Poporului. Erau în plin şantier, arhitecţii şi inginerii aşteptau o vizită de-a lui Ceauşescu, când vine spre ei gâfâind un activist de partid şi le şuieră: ”Se vine!”. Spaima de Şefu’ era atât de mare, încât bieţii politruci nu îndrăzneau nici măcar să-l personalizeze, necum să-l numească. Nu ştim ce spaime mai are acum domnul Curaj, ministrul Educaţiei…

Întrebat marţi dacă actualul cadru legislativ, aşa cum el însuşi l-a modificat, îi permite să-i retragă titlul de doctor lui Victor Ponta, pe motiv de plagiat, ministrul Adrian Curaj a răspuns: ”Nu. Dacă se putea, se făcea”. Acelaşi impersonal al spaimei pe care îl remarca amuzat Dinu Patriciu. Adevărul stă, întrucâtva, viceversa: dacă se dorea, se putea - şi dacă se putea, se făcea. A se explica…

De când a devenit ministru, Adrian Curaj a făcut două gesturi în afacerea plagiatelor. Primul a fost desfiinţarea, în decembrie, a Consiliului Naţional de Etică (CNE), singura instituţie abilitată să examineze abaterile de la etica academică ale demnitarilor. Al doilea gest a fost modificarea, în ianuarie, a legii privind conduita academică, prin care CNE pierdea atribuţiile ce îi erau conferite. Ministrul a promis şi alte acte normative – hotărâri de guvern şi ordine de ministru – menite să pună în sfârşit ordine în această sordidă afacere.

Problema e că promisele acte normative se aplică doar pentru viitor şi desfiinţarea intempestivă a CNE a lăsat într-un fel de bulă de protecţie ororile care vin din trecut. Şi tocmai aici ar fi nevoie de determinare şi curaj, pentru că în fişetele cu doctorate de la Ministerul Educaţiei s-a strâns atâta jeg pseudo-academic, încât nimic temeinic nu se poate construi pe el.

Cheia problemei se află chiar la instituţia care a fost desfiinţată. În scurta sa viaţă de patru ani, CNE a emis 46 de decizii privind conduita academică. Pe cele în care a confirmat reclamaţiile şi a dispus sancţiuni le lăsăm la o parte, întrucât cei sancţionaţi au la îndemână calea Justiţiei. Rămân cele în care CNE a respins acuzaţiile şi pe care nu are cine să le conteste. Între acestea se numără şi cele mai scandalizante muşamalizări -  cazurile de plagiat ale lui Victor Ponta şi Gabriel Oprea.

În ambele, procedura a fost următoarea: CNE a comisionat o echipă de experţi în drept, al căror nume e secret, care a întocmit un raport, de asemenea secret, pe baza căruia membrii CNE şi-au fundamentat deciziile de non-plagiat. Lecturând cele două decizii, se poate observa un lucru comun: misterioşii experţi s-au dus acolo unde nu i-a trimis nimeni.

Au verificat dacă titlurile tezelor sunt suficient de clare şi corespund cu sfera de preocupări a doctoranzilor, dacă doctoranzii şi-au susţinut numărul de examene şi de referate cerut, dacă lucrările prezintă elemente de noutate şi cuprind analize pertinente – mai lipsea să spună că tezele sunt caligrafiate în mod corespunzător şi respectă regulile ortografice, ortoepice şi de punctuaţie ale limbii române. Niciun cuvinţel însă despre substanţa acuzaţiilor aduse: zecile de pagini copiate cuvânt cu cuvânt din alţi autori, fără citare. Sunt toate acestea indicii temeinice că CNE n-a urmărit aflarea adevărului, ci muşamalizarea cazurilor – adică nu şi-a făcut bine treaba.

Până acum, toată lumea s-a raportat la deciziile CNE ca la Sfintele Moaşte – ca şi cum ar fi ceva de necontestat. Or, aceste decizii nu au nici pe departe puterea unei decizii judecătoreşti definitive şi irevocabile. Sunt simple acte administrative, care pot fi reexaminate oricând, mai cu seamă când sunt suspiciuni de muşamalizare. 

Ministrul Educaţiei are la îndemână un corp de control şi, dacă tot a desfiinţat Consiliul de Etică, poate dispune o auditare a activităţii acestuia, aşa cum se procedează la orice predare de gestiune. Şi toate cazurile suspecte de blat să fie înaintate către viitorul organism ce va avea puterea să anuleze doctoratele frauduloase, pe care domnul ministru ni-l propune în viitoarea legislaţie. Numai aşa fraudele academice comise în ultimele decenii vor putea fi scoase din bula de protecţie în care stau acum.

Toate acestea cer însă, din partea ministrului Adrian Curaj, o indispensabilă condiţie: să se dorească.