Noul ministru al Educaţiei a pornit la drum cu stângul

Alegerile prezidenţiale au ocultat demararea activităţii guvernamentale. Este momentul să revenim asupra procesului de guvernare, mai ales că bombele lăsate de PSD complică enorm guvernarea Orban. Cu atât mai mult este necesar un proces de guvernare perfect, fără abateri de la reguli şi proceduri, care să facă faţă presiunilor teribile la care este şi va fi supus. Să ne referim doar la rectificarea bugetară şi la bugetul pe 2020.

Extrem de dificil de asigurat echilibrele bugetare pe un deficit de 4%, cu legile salarizării şi pensiilor care asigură creşteri în 2020 nesustenabile, pentru că nu există venituri la buget suficiente. Faptul că 2020 este an electoral complică şi mai mult lucrurile. Între riscul de a pierde procente mari la alegerile din 2020, şi necesitatea de a asigura echilibrele bugetare, ce va alege PNL?

Începuturi nesigure la ministerul Educaţiei

Singura soluţie la actuala stare a bugetului de stat este reducerea drastică a cheltuielilor de funcţionare a statului. Ce face ministrul Educaţiei? Hotărârea de guvern pentru organizarea noului Minister al Educaţiei şi Cercetării, pusă în dezbatere joi seară, arată o creştere a numărului total de posturi faţă de precedentele ministere separate în guvernarea trecută. Aşteptarea era să reducă la jumătate numărul de angajaţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, mai ales că au existat perioade când ministerul Educaţiei au funcţionat şi cu 250 de salariaţi. Mai mult, dna ministru a Educaţiei a promis că va cere la rectificare 1% din PIB, în condiţiile în care deficitul bugetar este deja de 4%. Care este logica acestor declaraţii? Fostul ministru al Finanţelor declara că are informaţii conform cărora aproximativ 200.000 de elevi figurează în cataloage şi în scripte, fără să vină la şcoala, să urmeze cursurile şcolare. Interesul şcolilor este să obţină o finanţare per capita cât mai mare, obiectiv pentru care falsifică datele evidenţei şcolare. N-am văzut nicio măsură pentru controlul şi reducerea cheltuielilor bugetare pe această direcţie.

Aplicarea legii privind reducerea orelor la primar, gimnazial şi liceal la 20, 25, 30 ore/săptămână.

Dna ministru a Educaţiei a avut declaraţii contradictorii privind aplicarea acestei legi. Iniţial a declarat că reducerea nu se va face imediat, ci doar după largi consultări cu părţile interesate. Apoi a revenit, şi a declarat că în luna ianuarie vor fi puse în dezbatere publică planurile cadru, în conformitate cu legea recent promulgată. Realitatea este că în martie se fac încadrările profesorilor pentru anul şcolar viitor, iar construcţia bugetului pe 2020 trebuie să ţină cont de sumele necesare salarizării, care reprezintă 80% din bugetul Educaţiei. Licitaţiile pentru manualele şcolare trebuie demarate în februarie-martie, lucru imposibil dacă nu avem clare planurile cadru pentru anul şcolar viitor. Atunci, când punem la punct planurile cadru pentru anul şcolar viitor? La primăvară?

Ministrul Educaţiei a finalizat proiectul de ordin care schimbă admiterea la liceu, prin eliminarea mediei 5 ca limită pentru înscrierea la liceu.

Problema dificilă a învăţământului românesc rezultă din situaţia în care elevii parcurg trasee educaţionale care nu se potrivesc propriilor personalităţi. Primul pas necesar ar fi multiplicarea traseelor educaţionale, pentru ca elevii ajutaţi de pedagogi, psihilogi, profesori, să-şi aleagă traseul educaţional cel mai potrivit inclinaţiilor, talentelor şi aspiraţiilor lor. Din alegerea greşită a traseului educaţional rezultă abandonul scoalar, insatisfacţia elevilor provocată din neînţelegerea teoriilor şi conceptelor predate la şcoală. Nu toţi elevii au inteligenţa dominant conceptual-teoretică necesară să înveţe integrale, derivate, fizica cuantică, teorie literară. Şi atunci, de ce să parcurgă trasee educaţionale care nu se potrivesc personalităţii proprii? Ştim că în ultimii 10-12 ani aproape un milion de elevi au parcurs liceul degeaba. Au picat Bacalaureatul sau nici nu s-au înscris la acest examen. Ce facem, mergem mai departe pe acest drum?

Rezultatele la examenele de absolvire sunt total nesatisfăcătoare. 40% dintre elevii care termină gimnaziul nu reuşesc la Evaluarea Naţională, pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume. Nu parcurg un traseu educaţional în conformitate cu datele personale ale fiecăruia.

Soluţia era alta. Separarea filierelor teoretică şi profesională încă de la clasa a V-a, multiplicarea traseelor educaţionale, asigurarea consilierii şcolare şi profesionale care să convingă elevii şi părinţii lor să aleagă traseele educaţionale potrivite, examen de admitere la liceu, transformarea liceelor tehnologice cu procent mic de absolvire a bacalaureatului în Şcoli profesionale. În Germania, 70% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale. La noi circa 20%. Şi ce economie are Germania!

Nu există un plan de înlocuire rapidă a Inspectorilor Şcolari, directorilor de şcoli, numiţi fără concurs din clientela poltica a PSD-ALDE, şi organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor funcţii. Metodologia trebuia promovată deja, pentru a fi pusă în aplicare cât mai repede. Secretarul de Stat, Gigel Paraschiv, moştenit de la PSD, este încă, bine mersi, în funcţie. La fel majoritatea persoanelor cu funcţii de conducere din minister moşteniţi de la PSD.

Am scris aici că actualii miniştri riscă să devină prizonierii „structurilor”, adică a birocraţilor din minister care le prezintă doar informaţiile, dosarele, realităţile din teren pe care vor ei să le prezinte, selectiv şi după interesele lor. Aşa se pare că se întâmplă la ministerul Educaţiei, unde deciziile se iau în folosul „structurilor”, sindicatelor, profesorilor, şi nu al elevilor şi părinţilor, care şi achită prin taxe şi impozite factura funcţionării învăţământului de stat.

Riscul cel mare este ca încrederea de care încă se bucură guvernul Orban să se deterioreze rapid, în următoarele câteva săptămâni. Să aşteptăm şi intervenţia preşedintelui Iohannis, care a declarat că nu va lăsa guvernul să funcţioneze „după capul lui”.