INFOGRAFIE Miza cea mare la europarlamentare: va fi Juncker sau Schulz?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Jean-Claude Juncker (stânfa) sau Martin Schulz (dreapta)? Aceasta este întrebarea pentru alegerile europarlamentare FOTO Reuters
Jean-Claude Juncker (stânfa) sau Martin Schulz (dreapta)? Aceasta este întrebarea pentru alegerile europarlamentare FOTO Reuters

Jean-Claude Juncker, candidatul popularilor europeni, şi Martin Schulz, candidatul socialiştilor, sunt cei doi mari rivali care se bat pentru şefia Comisiei Europene

Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, rezultatul alegerilor europarlamentare de duminică va decide viitorul preşedinte al Comisiei Europene (CE), organismul UE cu funcţii executive. Fiecare partid european şi-a desemnat un candidat pentru şefia Comisiei, care va obţine mandatul numai dacă partidul său câştigă alegerile europene. Sau cel puţin asta susţin liderii de la Bruxelles la nivel oficial. În Tratatul UE, nu este scris nicăieri că preşedintele CE va fi dat în mod obligatoriu de partidul câştigător. Până la urmă, postul de preşedinte al CE ar putea fi ocupat după o negociere între partide. Totuşi, dacă liderii de la Bruxelles îşi vor respecta cuvântul, atunci lupta pentru şefia Comisiei se va da între dreapta şi stânga.Între Jean-Claude Juncker, candidatul partidului Popular European (PPE), şi Martin Schulz, candidatul Socialiştilor şi Demoraţilor (S&D).

Cine sunt aceştia şi cum au ajuns candidaţi? Juncker, candidatul dreptei, a fost cel mai longeviv şef de guvern din UE, după ce a ocupat timp de 18 ani postul de premier al statului Luxemburg. Şi-a pierdut funcţia după ce a fost acuzat că că şi-a neglijat res¬ponsabilităţile de premier fiind prea preocupat de criza euro. „Moneda unică este singurul lucru care dă UE putere şi importanţă. Acum şi în viitor“, declară, răspicat, Juncker. Fostul premier al Luxemburgului a fost desemnat candidat la Congresul PPE ţinut în această primăvară la Dublin, după ce a primit votul a peste 300 de delegaţi ai PPE din toată Europa.

Schulz, probleme de imagine
De partea cealaltă, Martin Schulz nu a ajuns candidat al socialiştilor urmând un proces la fel de transparent, prin votul direct al delegaţilor. Schulz a fost ales, într-un Congres desfăşurat la Roma, pe baza unor scrisori trimise de preşedinţii partidelor socialiste europene, printre ei şi Victor Ponta. Martin Schulz, deşi neamţ, suferă la capitolul imagine şi corectitudine politică: a fost acuzat de abuz de putere şi de politizarea angajărilor în interiorul Parlamentului European, instituţie pe care a condus-o în legislatura trecută. De asemenea, Schulz mai are o bilă neagră: a semnat un acord între Partidul Socialist şi Partidul Regiunilor din Ucraina, formaţiune condusă de Viktor Ianukovici, preşedinte care a fost alungat de la Kiev.

ALDE mai speră
Liberalii au preferat şi ei să evite o alegere directă între cei doi candidaţi anunţaţi – belgianul Guy Verhofstadt şi finlandezul Olli Rehn. După ce a aspirat la funcţie şi în 2004 şi în 2009, Verhofstadt, liderul grupului liberal (ALDE) din Parlamentul European şi fost prim-ministru al Belgiei, o figură charismatică la Bruxelles,  a fost ales, în februarie, candidat oficial pentru preşedinţia Comisiei. Lui Rehn i s-a oferit în schimb „o funcţie importantă la nivel european“, probabil postul de comisar european. Singura şansă ca Verhofstadt, un împătimit al curentului federalist, să ajungă preşedintele CE este jocul negocierilor. Liberalii constituie al treilea grup ca mărime din PE, însă noile alegeri îi va subţia cu cel puţin 20 de mandate, potrivit unui sondaj realizat la Bruxelles. Astfel, într-un scenariu mai mult decât optimist, liberalii speră să se alieze cu socialiştii sau cu democraţii pentru a-i ajuta să formeze o majoritate în PE, şi să primească, în schimb, postul de preşedinte al Comisiei.

Luptă strânsă
La alegerile de duminică, popularii europeni(PPE) ar obţine 28%,  iar socialiştii (S&D ) - 27% din numărul total de mandate, după cum rezultă dintr-o analiză  realizată de Institutul pentru Politici Publice, bazată pe mai multe sondaje UE. Astfel, popularii ar obţine 210 mandate, în timp ce socialiştii 201, din totalul de 751 de mandate din Legislativul European

Alegerile au început deja
Olanda şi Marea Britanie sunt statele membre care au deschis joi, 22 mai, sesiunea alegerilor europarlamentare 2014. Cele două state au înregistrat cotele cele mai mari de euroscepticism în ultimul an, fapt ce creează îngrijorări cu privire la componenţa viitorului Parlament European. În timp ce majoritatea statelor UE vor vota duminică 25 mai, inclusiv România, irlandezii merg la urne vineri 23 mai, urmaţi de letoni, maltezi şi slovaci, care îşi aleg eurodeputaţii sâmbătă 24 mai. Aproape 400 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne în cele 28 de state UE pentru desemnarea celor 751 de deputaţi ai Parlamentului European, pentru un mandat de cinci ani.

Candidaţii fără şanse
În timp ce liberalul Guy Verhofstadt mai are o urmă de speranţă pentru a ajunge şeful CE, liderii următoarelor partide din Legislativul European nu sunt creditaţi cu absolut nicio şansă. Ska Keller este copreşedinte al Verzilor Europeni, partid de opoziţie prin excelenţă,  al patrulea grup parlamentar de la Bruxelles. În vârstă de numai 32 de ani, Keller este specialistă în probleme precum migranţii, şomajul şi comerţul.

Liderulul principalului partid de opoziţie din Grecia, Syriza, Alexis Tsipras este născut la Atena, în 1974, si este recunoscut ca fiind un politician cu idei comuniste, vândute astăzi ca doctrină a stângii radicale. Acesta s-a remarcat în ultima perioadă prin opunerea măsurilor de austeritate impuse Greciei de către creditorii internaţionali. Nu de puţine ori, Alexis Tsipras a dat vina pe politicile mult prea relaxate asupra pieţei libere care, în opinia sa, ar fi prejudiciat economia Greciei.

Orban, campanie în România
Premierul Ungariei, Orban Viktor, lider al Fidesz, a fost prezent joi, la Satu-Mare, şi a susţinut o declaraţie comună cu preşedintele UDMR Kelemen Hunor.Orban a declarat că la alegerile europarlamentare, UDMR şi coaliţia guvernamentală din Ungaria se vor ajuta şi se vor sprijini reciproc, făcând apel la maghiarii din România şi Ungaria să se prezinte, duminică, la urne. 

info schulz
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite