Miliardele europene ca pulpele congelate: Când Bruxelles-ul devine un fel de Vaslui

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Imaginaţi-vă că în aceste zile, la Bruxelles, nişte domni îmbrăcaţi la fel împart altor domni 1.000 de miliarde de euro. O mie de miliarde… Nu-mi pot imagina aceşti bani existând fizic. Să-i văd aşa, undeva într-un vagon, ambalaţi în baxuri, lipiţi cu scotch.

Banii europeni pentru liderii statelor membre UE sunt ca baxurile de pulpe congelate pe care România le primea ca ajutor, în anii ’90, de la statele mai bogate. 

Şefi de state cu pretenţii, aroganţii Europei, ca Franţa, Germania sau Italia, laolaltă cu sărăntocii Europei, ca România sau Bulgaria, s-au înghesuit în capitala Europei pentru a-şi lua „baxul” de pulpe. Nu trebuie ca vreun stat să îndeplinească vreo condiţie specială ca să beneficieze de aceşti bani. Să fi tras tare, să fi avut performanţe macroeconomice bune sau măcar să fie un stat civilizat. Nu. Singura condiţie pentru a primi bani tipăriţi de Banca Centrală Europeană este să fii membru al acestei uniuni. 

Aşa că cei mai puternici oameni din Europa şi-au dat întâlnire la Bruxelles pentru a-şi împărţi miliardele.

Angela Merkel s-a pupat şi pozat cu toată lumea. Părea foarte sigură că negocierile vor decurge normal şi că totul se va termina cu bine. David Cameron a socializat cu Traian Băsescu. Şeful statului român s-a mai întreţinut şi cu Viktor Orban, premierul Ungariei, iar din imaginile publicate de fotoreporteri reiese că cei doi fie îşi spuneau bancuri iredentiste, fie făceau băşcălie despre scandalul steagurilor din Ţinutul Secuiesc.

Apoi a început distracţia.

O noapte întreagă s-au certat liderii europeni pentru fiecare miliard de euro. Germania şi Marea Britanie au ţinut cu tot dinadinsul ca din cele 1.000 de miliarde de euro să fie tăiate circa 100 de miliarde. 70 de miliarde de euro au fost rase deja, din pix, la ultima întrunire a Consiliului din luna noimebrie. Criza economică şi a datoriilor suverane trebuie să se regăsească şi în bugetul UE, nu? Au mai rămas de tăiat 30 de miliarde. În toiul nopţii, liderii europeni negociau domeniile de unde pot fi reduşi aceşti bani. Cameron s-a întreţinut cu cafea, fructe şi jeleuri Haribo, iar preşedintele Lituaniei se plângea pe la 5 dimineaţă că nu şi-a luat periuţa de dinţi în poşetă.

Ţările mai sărace, printre care şi România s-au rugat, ca să zic aşa, ca miliardele să nu fie tăiate de la fondurile de coeziune sau de la Politica Agricolă Comună, pentru că de acolo ne vin cei mai mulţi bani. La ora când scriu acest text, draftul de concluzii nu a fost încă adoptat de toţi liderii europeni. Liderii europeni şi-au luat pauză după pauză. Cameron a terminat rezerva de jeleuri, preşedintele Lituaniei şi-o fi cumpărat apă de gură cu 20% reducere de la magazinul din incinta Consiliului, iar Angelei Merkel i s-au accentuat pungile de la ochi. 

Marile puteri au cedat şi au alocat mai mulţi bani pentru coeziune, şi n-au mai tăiat 30 de miliarde din total, ci doar 13. Vocea premierului demisionar, Mario Monti, care ameninţa cu dreptul de veto dacă bugetul nu va fi redus drastic, şi-a pierdut din intensitate. Nici Cehia nu a mai vociferat. România are motive să fie fericită! La ora actuală, ţara noastră primeşte aproximativ 33 de miliarde, bani europeni. Această sumă provine din politica de coeziune, 19 miliarde, plăţi directe, 6 miliarde, dezvoltare rurală, 8 miliarde şi cooperare teritorială, 0,5 miliarde, de unde rezultă un total de 33, 5 de miliarde.

România speră să ajungă la 40 de miliarde, din creşterea fondurilor de coeziune (3 miliarde) şi a celor privin plăţile directe cu 5 miliarde. La ultimul capitol o importanţă decisivă o are comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a cărui reformă va aduce creşteri progresive ale subvenţiilor în agricultură. Fermierii români primesc în acest moment 117 euro, în anul următor vor primi 183, iar până în 2020 ar putea ajunge la 196 de euro pe hectar. Însă şi România trebuie să facă un compromis, şi surse din interiorul negocierilor spun că deja ni s-au tăiat scurt 1,5 miliarde de euro. Aşa încât creşterea ar putea fi de numai 5 miliarde, cu aproximaţie, faţă de exerciţiu financiar curent. 

Ştim cu toţii că din aceste baxuri de pulpe nu vom primi decât 10-20%. Nu putem atrage mai mult din cauza incompetenţei, corupţiei, lipsei de proiecte. Dar măcar avem câteva miliarde primite de pomană ca plăţi directe. Mulţumim frumos, dragă UE. Aşa, de-o friptură. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite