1. „A fost o largă consultare în legătură cu modificarea legilor justiţiei”. Şi a ţinut cont de această consultare? Atunci cum se face că CSM a avizat de două ori negativ pachetul de legi? Cum se face că 4000 de magistraţi din 7000 au respins aceleaşi legi, iar instituţii importante, Parchetul General, ICCJ, DNA au respins şi ele pachetul de legi? Explicaţia că actualele modificări propuse sunt altele decât cele înaintate de ministrul Toader, nu ţine. Sunt aceleaşi în proporţie de 90%. Consultarea cu magistraţii se reduce la două asociaţii, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, compusă din 60 de membri şi Asociaţia Magistraţilor din România, care conţine şi judecători şi procurori, are în jur de 1000 de membri. Adică, în total 1060 de membri. Până la 7000 e distanţă mare.
     
  2. „Preşedintele Iohannis rămâne în procesul de numire al magistraţilor”. Minciună. Preşedintele Iohannis a fost eliminat din numirea procurorilor şi judecătorilor, din numirea conducerii ICCJ. A rămas, deocamdată, în procesul de numire a şefilor de parchete pentru că urma manifestaţia de duminică seara, şi puterea n-a vrut să pună paie pe foc, ştiind sensibilitatea manifestanţilor la problematica justiţiei. Preşedintele României nu mai poate refuza numirile judecătorilor în funcţii de procurori şi procurorilor în funcţii de judecători.
     

Argumentarea că preşedintele este entitate politică şi trebuie eliminat din procesul de numire din justiţie este falsă.

În Constituţie, ARTICOLUL 94 spune:

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

ARTICOLUL 80

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la bună funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Şi cine ia locul preşedintelui în numirile magistraţilor? Ministrul Justiţiei, care nu este persoană politică? O glumă proastă. Preşedintele reprezintă cetăţenii României în cel mai înalt grad, 7,2 milioane de voturi. Este normal să-şi spună punctul de vedere în problemele importante ale societăţii.

  1. „Actualele prevederi consolidează independenţa justiţiei”. Să vedem cum o consolidează.

S-a eliminat cuvântul "independenţa" din articolul care defineşte activitatea procurorilor. Ceea ce până acum era "Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii" a devenit "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei."  Este drept că aceasta este formularea din Constituţie. Doar că în interpretare dâmboviţeană „control ierarhic” ar putea însemna cu totul altceva decât înseamnă în democraţii consolidate.   Cu alte cuvinte, organele ierarhice superioare, inclusiv ministrul justiţiei, pot interveni în dosarele lucrate de către procurori, până la indicaţii privind administrarea probelor şi deciziilor pe care le iau procurorii. Aşa consolidează independenţa justiţiei Florin Iordache!

Urmează şi alte prevederi sensibile, cum va funcţiona Inspecţia Judiciară, dacă preşedintele rămâne în numirea şefilor parchetelor, crearea unei Direcţii speciale pentru anchetarea magistraţilor, etc.

Opinia publică va urmări cu atenţie toate modificările aduse legislaţiei referitoare la justiţie, şi dacă nu-şi va putea exprima părerile în mod normal, va apela la manifestaţii de stradă, exact ca în cazul OUG 13.