Legea Educaţiei, măcelărită de Guvern

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu FOTO Mediafax
Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu FOTO Mediafax

Guvernul Ponta a modificat radical Legea educaţiei pentru a treia oară, tot prin OUG. Actul normativ este atacat dur atât de opoziţie, cât şi de experţii în educaţie.

Cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care modifică radical Legea educaţiei, publicată, luni, în Monitorul Oficial, prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate şi să rămână cu tot patrimoniul după ce o desfiinţează, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate.

În plus, doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat. Conţinutul actului normativ a siderat opoziţia, care acuză Guvernul Victor Ponta că încurajează mediocritatea în toate formele de învăţământ şi, în acelaşi timp, dă o lovitură descentralizării. Părere împărtăşită şi de experţi, care condamnă paşii înapoi în educaţie.

Deputatul PDL Sanda Maria Ardeleanu, membră în Comisia de Învăţământ, a scris pe blogul personal că modificările aduse legii Educaţiei prin OUG reprezintă „o victorie a intereselor de grup şi a supremaţiei banului în Educaţie“, folosind termeni precum „obedienţa faţă de politic“ sau „încurajarea mediocrităţii“.

În plus, Ardeleanu acuză guvernul Ponta că permite „baronizarea“ deciziilor şi dă exemplu articolul care stipulează că, pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct de şcoală, concursul va fi, din nou, organizat de inspectoratul şcolar judeţean. În plus, mai susţine Ardeleanu, primarul va face parte de drept din consiliul de administraţie a şcolii, dirijând fonduri pe bază de „simpatii politice“. Ardeleanu critică în termeni duri şi articolul care prevede reînfiinţarea sistemului de universităţi private paralel cu cele de stat. „Acest lucru va (re)impune fabricile de diplome pe piaţa şcolii, transformând şcoala în tarabă, iar educatorul în vânzător de servicii şi certificate «negre»“, a conchis Ardeleanu.

„Tendinţă de recentralizare“

Senatorul PNL Marius Neculoiu, membru în Comisia pentru Învăţământ, a declarat pentru „Adevărul“ că vede în noile modificări ale Guvernului o tendinţă de recentralizare. „Părerea mea este că nu e bine să se revină la centralizare. În plus, lasă loc şi la numiri pe criterii politice“, a comentat senatorul Neculoiu. În opinia sa, nu este întâmplător că ordonaţa a fost adoptată de Guvern la finalul primei sesiuni parlamentare. „Noi ne putem apleca asupra ordonanţei abia în toamnă. Chiar şi atunci cred că această ordonanţă va avea probleme la comisie. Însă până atunci îşi produce efectele“, a mai spus Neculoiu.

„Un viol în grup“

Şi fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, este revoltat de noile modificări, despre care spune că sunt un „viol în grup“ la adresa Educaţiei naţionale. „Vinovaţi principali: dr. Victor Viorel Ponta şi Ecaterina Andronescu. E sinistru ca doi miniştri tineri să fie părtaşi la aşa ceva. Din acest moment sistemul naţional de educaţie este o ameninţare la adresa elevilor şi a studenţilor“, a declarat pentru „Adevărul“ fostul ministru Funeriu.

De partea cealaltă, lucrurile se văd diametral opus. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, proaspăt parlamentar, a explicat pentru „Adevărul“ că doctoratul la frecvenţă redusă a fost cerut chiar de către Consiliul Rectorilor, dar a dat asigurări că „nu se vor putea face afaceri cu patrimoniul universităţilor“. „Doctoratul la frecvenţă redusă este dedicat unor oameni care vin din afara sistemului educaţional, care nu rămân în sistemul de educaţie şi cărora nu le mai dăm burse de finanţare. Nu se pune problema să facem doctorate pe bandă rulantă, sunt aceleaşi reguli de elaborare a lucrării de doctorat, sunt aceleaşi condiţii de aprobare“, a explicat Costoiu.

El mai spune că ordonanţa nu le dă dreptul rectorilor să rămână în funcţie pe viaţă şi că acest text de lege întăreşte autonomia universitară. În plus, modificările au fost discutate în prealabil cu sindicatele şi cu rectorii, a adăugat Costoiu. În schimb, Ministerul Educaţiei a comunicat oficial că modificările „vizează stabilitatea sistemului de învăţământ şi creşterea performanţei acestuia“. 

Citeşte şi:

DOCUMENT Doctorat la frecvenţă redusă. Cum se modifică Legea Educaţiei în universitar

Persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi particulare, iar de acum încolo, se vor putea face studii doctorale la facultăţile cu frecvenţă redusă, potrivit unei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.

Contre pe modificările la Legea Educaţiei între minister şi sindicate

Ordonanţa de urgenţă care a modificat Legea Educaţiei stipulează, printre altele, că se va putea organiza a treia sesiune de Bacalaureat şi meditaţii instituţionalizate la liceu pentru cei care au picat Bac-ul. Profesorii salută toate aceste modificări, dar le amintesc guvernanţilor că salariile din învăţământ au rămas aceleaşi şi birocraţia este la fel de mare, ca atare nu se schimbă acolo unde doare.

DOCUMENT Inspectoratele şcolare vor numi directorii de şcoli. Cum se modifică Legea Educaţiei în preuniversitar

De acum încolo, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii unităţii de învăţământ, în loc să se mai aleagă un preşedinte din rândul dascolilor, iar concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director-adjunct nu mai este organizat de Consiliul de administraţie al şcolii, ci direct de către inspectorat, potrivit ordonanţei de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.

DOCUMENT Doctorat la frecvenţă redusă. Cum se modifică Legea Educaţiei în universitar

Persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi particulare, iar de acum încolo, se vor putea face studii doctorale la facultăţile cu frecvenţă redusă, potrivit unei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.

Noi modificări ale Legii Educaţiei Naţionale (I)

Este vorba de a patra OUG, de modificare a Legii Educaţiei Naţionale (LEN), care nu mai lasă mare lucru din substanţa, ideile şi principiile legii elaborate în guvernarea Boc, lege lăudată atât la Bruxelles cât şi de către mediile profesionale conştiente din ţară.



 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite