Ce a obţinut Republica Moldova de la summitul Parteneriatului Estic. Concluziile preşedintelui Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întors astăzi de la Riga, acolo unde a avut loc summitul Parteneriatului Estic, şi a prezentat concuziile întâlnirii dintre reprezentanţii UE şi liderii statelor din Est.

Klaus Iohannis, după summitul de la Riga:

„Am participat la primul Summit al Parteneriatului Estic în calitate de Preşedinte al României. A fost cel de-al patrulea Summit destinat Parteneriatului Estic după Praga, Varşovia şi Vilnius. Mai întâi aş dori să adresez mulţumiri gazdelor letone pentru eforturile întreprinse în organizarea acestui eveniment. A fost foarte bine organizat.

Summitul s-a desfăşurat, spre deosebire de cel anterior, pe fondul unui climat de securitate regional mult mai complex, ceea ce i-a conferit o importanţă şi o atmosferă aparte. Am susţinut, în cadrul dezbaterilor, consolidarea rolului Parteneriatului Estic, ca instrument strategic pentru dezvoltarea relaţiilor UE cu vecinătatea estică, pentru promovarea stabilităţii, dezvoltării democratice şi prosperităţii în întreaga regiune.

Summitul a făcut o evaluare a rezultatelor concrete obţinute de statele partenere în perioada post-Vilnius, dintre care aş aminti: semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, începerea aplicării provizorii a acestor acorduri în Republica Moldova şi Georgia, implementarea provizorie a unor componente importante din Acordul de Asociere cu Ucraina, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Toate acestea sunt rezultate concrete care au permis continuarea procesului de apropiere a statelor partenere de Uniunea Europeană şi consolidarea relaţiilor în toate domeniile.

România a acţionat în mod constant şi concret pentru avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică a statelor partenere, inclusiv prin oferirea de expertiză în procesul de reformă şi în procesul de implementare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb. Procesul de implementare trebuie să rămână în continuare o prioritate. De aceea, am susţinut foarte clar faptul că Uniunea trebuie să sprijine acest proces prin asistenţă financiară şi tehnică.

Totodată, la Summit s-a discutat despre direcţiile de acţiune în viitor. În ceea ce mă priveşte, am pledat pentru o viziune ambiţioasă, strategică şi bine articulată pentru Parteneriatul Estic. Am evidenţiat importanţa principiului diferenţierii între statele partenere, în funcţie de aspiraţiile şi performanţele fiecăruia. Acesta implică dimensionarea sprijinului UE pe principiul more for more, adică mai mult pentru mai mult, cu o condiţionalitate pozitivă, prin care asistenţa tehnică şi financiară este acordată în linie cu avansarea procesului de reformă. Am susţinut că este necesar să menţinem deschisă perspectiva europeană pentru statele partenere care doresc să avanseze pe această cale.

Am apreciat ca necesară finalizarea cât mai rapidă a proceselor de ratificare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb de către statele membre ale Uniunii Europene. Sperăm ca acest proces să se încheie până la finele anului curent. Reamintesc faptul că România a fost primul stat membru care a ratificat Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.

Am stabilit, de asemenea, că trebuie să ne concentrăm, în continuare, şi pe promovarea agendei de mobilitate cu statele partenere. Liberalizarea vizelor conduce la intensificarea contactelor umane, a schimburilor economice, educaţionale, culturale, pe întreg palierul dimensiunii umane. În acest sens, avem deja exemplul pozitiv al Republicii Moldova, pentru care regimul de vize a fost liberalizat în 2014.

Summitul de astăzi s-a încheiat cu adoptarea unei Declaraţii Comune, care stabileşte principalele domenii de cooperare, respectiv: consolidarea instituţiilor şi buna guvernanţă; mobilitate şi dimensiunea umană; oportunităţi economice; interconectare. Prin Declaraţia Summitului s-a reconfirmat dreptul suveran al fiecărui partener de a alege nivelul de ambiţie şi obiectivele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană. S-a reafirmat faptul că este prerogativa exclusivă a UE şi a statelor partenere de a decide asupra relaţiilor lor şi asupra nivelului de interacţiune“, a spus şeful statului.

Liderii UE, promisiuni moderate

Liderii europeni au lansat de la Riga mesaje motivaţionale pentru statele din Est, fără a le promite, totuşi, un orizont concret de aderare. „Am venit la Riga cu mesaje simple şi clare. Uniunea Europeană îşi păstrează cursul, în ciuda intimidării, agresiunii din ultimul an, şi este mai aproape de aliaţii noştri din Est ca oricând, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a exprimat clar ideea că ţările din Parteneriatul Estic nu sunt pregătite să li se ofere perspectiva aderării la UE, făcând precizarea că Parteneriatul nu este niciun instrument îndreptat împotriva Rusiei. Prin urmare, în ciuda acestei apropieri, parteneii din Est ai Uniunii Europene vor trebui să se mulţumească doar cu acest statut, fără a avea motive să spere la mai mult în viitorul apropiat. „Parteneriatul estic nu este un instrument de lărgire a Uniunii Europene. Este un instrument pentru apropiere de UE. Cum anume se va petrece aceasta, vom stabili în cadrul discuţiilor“, a spus şi cancelarul german Angela Merkel.

O nouă investiţie 

Comisarul european pentru politică de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a anunţat o nouă investiţie de 200 de milioane de euro pe care Comisia o va face pentru Întreprinderile mici şi mijlocii din Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Hahn susţine că suma ajunge la 2 miliarde de euro, dacă se sumează şi banii investiţi de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).  

„Comisia va oferi 200 de milioane de euro în următorii 2 ani, bani care vor permite deblocarea a peste 2 miliarde de euro... Aceşti 200 de milioane vor fi oferiţi sub formă de împrumuturi, şi suport de acest gen pentru a declanşa un val de investiţii mai mari”, a spus Hahn la Summitul Parteneriatului Estic.

Peste 90% din bani vor fi folosiţi pentru a garanta împrumuturile făcute de întreprinderile mici şi mijlocii care se împrumută de la BERD şi BEI. Hahn a a adus exemplul companiilor de prelucrare a produselor alimentare din Georgia, companiilor vinicole din Moldova şi companiei de tratare a apei Ecosoft din Ucraina care au beneficiat de suporturi similare în trecut. 

Ce înseamnă Parteneriat Estic

Parteneriatul Estic, iniţiat de Polonia şi Suedia, a fost lansat în 2009 cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile între UE şi Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Republica Moldova. Însă acest program nu oferă fostelor republici sovietice perspectiva aderării la Uniune, în pofida faptului că reia angajamentele folosite în cadrul procesului de extindere a blocului european.

Ucraina, Republica Moldova şi Georgia au semnat acorduri politice şi comerciale cu UE vara trecută şi vor să adere la blocul european. UE plănuieşte să consolideze relaţiile cu aceste trei ţări, diferenţiindu-le de ceilalţi membri ai Parteneriatului, Azerbaidjan, Armenia şi Belarus.