Guvernul Dragnea faţă cu bugetul

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Gaura la buget pe care Liviu Dragnea o pune, convenabil, pe seama grelei moşteniri este doar o dovadă simplă despre modul în care funcţionează România dincolo de promisiunile electorale.

Veniturile prognozate pentru ultimele luni ale lui 2016 nu s-au realizat. Nici nu era mare speranţă să se adune atâţia bani. Scăderea taxelor poate stimula veniturile, dar într-o anumită măsură. Nesusţinute de alte măsuri de dezvoltare, în principal de investiţii, creşterea din consum se plafonează. Iar creşterea bazată în principal pe consum, în economia românească, are efecte perverse prin stimularea excesivă a importurilor. În final, creşterea puterii de cumpărare prin reducerea taxelor se traduce în finanţarea locurilor de muncă din străinătate, iar scăderile de venituri afectează direct bugetul naţional.

Iată că efectele acestor politici încep să se simtă din plin. Noul guvern se confruntă cu realitatea. Nu există veniturile clamate, nu se poate ajunge la nivelul de încasări care să permită, în 2017, îndeplinirea numeroaselor promisiuni electorale care au dus la victoria răsunătoare a PSD la scrutinul din decembrie anul trecut.

Ce poate face Liviu Dragnea? Să-i cheme la anchetă pe Dacian Cioloş şi pe miniştrii săi? Poate să apeleze la un asemenea demers, care ţine mai mult de propagandă, decât de economie. Dar va produce preconizata comisie parlamentară, care nu va mai fi specială, ci Comisia pentru Buget, banii necesari guvernării?

Este evident că promisiunile din campania de anul trecut sunt mult peste posibilităţile bugetului şi ale economiei.

O cădere abruptă de venituri a mai înregistrat România în 2008, atunci când economia duduia, ca şi acum, dar se apropia cu paşi repezi catastrofa crizei financiare. Şi atunci, politicienii au refuzat să ia contact cu realitatea. Premierul Tăriceanu dădea asigurări că e bine pentru că se ieftinesc proprietăţile din America. Eram şi atunci în plină bătălie electorală şi promisiunile se aflau la mare căutare. Profesorii au intrat în 2009 cu legea dublării salariilor şi s-au ales, împreună cu ceilalţi bugetari, cu tăierile de 25% din 2010.

Este evident că promisiunile din campania de anul trecut sunt mult peste posibilităţile bugetului şi ale economiei. Liviu Dragnea poate explica populaţiei că de vină sunt tehnocraţii, dar rămâne întrebarea legată de construcţia bugetului pentru 2017.

Mergând înainte cu aplicarea tuturor măsurilor promise, guvernarea PSD va intra repede în penurie de bani. În câteva luni, va trebui să facă o rectificare negativă şi drastică. Deşi a anunţat prin programul său electoral şi de guvernare revenirea vremurilor bune de dinainte de austeritate, PSD se va vedea nevoit să îngheţe mare parte din promisiuni. Dacă este raţional.

Mai repede decât a crezut, pentru guvernarea Dragnea a venit momentul adevărului.

Dacă nu, poate apela la măsuri disperate de creştere a deficitului bugetar şi a gradului de îndatorare a ţării. Ceea ce, după experienţa Greciei, nu mai ţine. Să te împrumuţi ca să plăteşti salarii şi pensii nu mai este o soluţie acceptabilă pentru nimeni.

Mai repede decât a crezut, pentru guvernarea Dragnea a venit momentul adevărului. Nu poate creşte deficitul bugetar peste 3%, iar să taie de la investiţii, nu mai este o opţiune. Sectorul investiţiilor a furnizat cât a putut şi este într-o situaţie dintre cele mai precare. Fără investiţii, nu vin nici fonduri europene, nu sunt nici locuri de muncă, nici dezvoltare, nici creştere economică, nici venituri la buget, nici bani pentru salarii şi pensii. Ce va face Dragnea?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite